Sari la conținut

Trei din zece români nu își fac analizele anuale, deși pot beneficia de investigații gratuite. Ce teste sunt decontate de stat

Pacient la control medical

Aproape 30% dintre români nu își fac analizele medicale anuale, arată un studiu al Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. Lipsa timpului, dificultățile în obținerea unei programări și convingerea că nu au nevoie de un control atât timp cât se simt bine sunt principalele motive invocate de pacienți. Asta deși România are un pachet de servicii medicale de prevenție gratuite, inclusiv pentru persoanele care nu sunt asigurate. Mulți români nu știu însă că pot beneficia de aceste investigații, iar specialiștii atrag atenția că lipsa unui sistem prin care pacienții să fie chemați periodic la controale agravează situația.

Pentru mulți români, analizele și controalele medicale de rutină nu se află pe lista priorităților. Unii recunosc că au trecut ani de când au mers ultima dată la medic, în timp ce alții consideră că nu au nevoie de investigații atât timp cât nu au simptome.

„Nu mai țin minte. Nu am avut timp, serviciu, casă. Fiecare cu griji, cu necazuri, cu neajunsuri. Sănătatea, din păcate, a rămas pe locul doi”, spune un bărbat.

„Mă simt bine și n-am de ce să mă duc”, explică o femeie.

Există însă și pacienți care încearcă să își facă analizele, dar se lovesc de problemele din sistemul medical. Programările disponibile peste câteva luni sau dificultatea de a găsi un laborator care să efectueze investigațiile decontate îi determină pe unii să renunțe sau să apeleze la clinicile private.

„Greu găsesc să fac analize când le cer. Trebuie să sun peste tot, să umblu. Toate analizele se plătesc, e dezastru cu sănătatea, e foarte greu”, povestește o pacientă.

O altă femeie spune că uneori preferă să plătească pentru a evita așteptarea: „Sunt programări la care poți ajunge și peste două-trei luni. Uneori aleg varianta de a merge la privat, dacă e vorba despre o analiză, două sau un set de analize, dar dai câteva sute de lei pe puțin.”

Ce analize medicale pot face gratuit românii, inclusiv cei neasigurați

Deși mulți pacienți reclamă costurile ridicate ale investigațiilor, România are un pachet de servicii medicale de prevenție care poate fi accesat atât de persoanele asigurate, cât și de cele neasigurate.

Pachetul include consultații, analize de sânge și investigații care pot contribui la depistarea timpurie a unor afecțiuni grave, precum diabetul, bolile cardiovasculare sau anumite tipuri de cancer.

Serviciile sunt adaptate în funcție de vârsta și factorii de risc ai fiecărui pacient, iar medicul de familie stabilește ce investigații sunt necesare.

De exemplu, pentru persoanele cu vârste între 18 și 39 de ani, fără boli cronice, investigațiile de prevenție prevăzute de legislație includ:

  • Analize uzuale de sânge: hemoleucogramă, glicemie, colesterol, teste pentru evaluarea funcției ficatului și rinichilor.
  • Teste pentru depistarea sifilisului: VDRL sau RPR.
  • Pentru femei: analiza secreției vaginale, în cazul celor active sexual, și testarea HPV, conform recomandărilor de screening pentru cancerul de col uterin.
  • Pentru femeile cu risc crescut, cu vârste între 30 și 39 de ani: ecografie mamară și mamografie anuală, în condițiile prevăzute de programele de screening.

Nu toate aceste investigații sunt recomandate automat fiecărui pacient. Medicul de familie evaluează riscurile individuale și eliberează biletul de trimitere pentru analizele necesare.

Un aspect important este că investigațiile de prevenție efectuate în baza biletelor de trimitere dedicate, marcate cu codurile PREV, pot fi decontate și peste valoarea contractului lunar al laboratorului cu Casa de Asigurări de Sănătate. Acest lucru înseamnă că epuizarea plafonului obișnuit de fonduri nu ar trebui să împiedice efectuarea acestor analize la laboratoarele aflate în contract cu sistemul public.

De ce sunt importante controalele, chiar dacă nu există simptome

Medicii atrag atenția că prevenția nu înseamnă doar descoperirea unei boli, ci și identificarea factorilor de risc înainte ca aceasta să apară.

„În principal, ne dorim să identificăm factori de risc. Asta e prevenția primară, atunci când identifici un factor de risc și acționezi asupra lui astfel încât o boală să nu apară”, explică Antoanela Curici, medic primar de medicină de laborator.

Există și prevenția secundară, prin care medicii încearcă să identifice o boală într-un stadiu cât mai timpuriu, când șansele de tratament sunt mai bune.

Printre afecțiunile pentru care depistarea precoce este deosebit de importantă se numără bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2 și diferite tipuri de cancer.

De ce nu sunt chemați românii la controalele medicale gratuite

Una dintre problemele semnalate de specialiști este lipsa unui sistem național prin care oamenii să fie invitați periodic să își facă analizele și investigațiile preventive. În alte state europene, precum Estonia, Olanda sau țările nordice, pacienții pot primi SMS-uri, e-mailuri sau scrisori prin care sunt informați că a venit momentul pentru un control de rutină.

În România, inițiativa rămâne, în mare măsură, în responsabilitatea pacientului, care trebuie să se programeze la medicul de familie și să solicite evaluarea.

Adrian Pană, directorul Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică, atrage atenția că există probleme și în ceea ce privește modul în care sunt organizate și finanțate serviciile de prevenție.

„Medicii de familie nu sunt foarte motivați în a face examinări preventive, pentru că pentru ele sunt plătiți la fel ca pentru orice alt act medical. Cred că și mai mult, medicii de familie nu știu concret unde să trimită pacientul sau cetățeanul respectiv pentru a-și face evaluarea, în condițiile în care există probleme legate de fonduri”, explică specialistul.

România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile pentru prevenție

Problemele sunt accentuate și de nivelul redus al finanțării serviciilor preventive. Potrivit celor mai recente date Eurostat, aferente anului 2023, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile pentru prevenție.

Statul român a cheltuit doar 12,2 euro pe locuitor pentru servicii de prevenție, de aproape 12 ori mai puțin decât media Uniunii Europene, de 140,1 euro.

Diferența este și mai mare față de statele care investesc cel mai mult în acest domeniu. În Olanda, cheltuielile pentru prevenție au ajuns la aproape 304 euro pe locuitor, iar în Germania, la aproximativ 284 de euro. Astfel, deși România oferă servicii gratuite pentru depistarea timpurie a bolilor, lipsa de informare, dificultățile de acces și finanțarea insuficientă fac ca o parte importantă a populației să nu beneficieze de ele.

Specialiștii subliniază că prevenția este esențială nu doar pentru sănătatea pacienților, ci și pentru reducerea costurilor sistemului medical, deoarece multe afecțiuni pot fi tratate mai eficient dacă sunt descoperite în stadii incipiente.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE