Europa se confruntă cu o amenințare tot mai mare din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice, iar unele state înregistrează creșteri alarmante ale infecțiilor pentru care tratamentele disponibile devin tot mai puține, scrie Euronews.com.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) avertizează că, fără măsuri urgente, medicina riscă să se întoarcă la o perioadă în care infecțiile considerate astăzi tratabile puteau deveni mortale.
Peste 35.000 de persoane mor anual din cauza rezistenței la antimicrobiene în Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Numărul deceselor este comparabil cu cel provocat de gripă, tuberculoză și HIV la un loc, potrivit datelor prezentate de ECDC.
Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele, precum bacteriile, dezvoltă capacitatea de a supraviețui medicamentelor create pentru a le distruge sau pentru a le opri dezvoltarea. În consecință, infecțiile devin mai greu de tratat, iar medicii au la dispoziție tot mai puține opțiuni terapeutice.
„Fără antibiotice eficiente, am putea reveni la «era de dinaintea antibioticelor», iar transplanturile de organe, chimioterapia împotriva cancerului, îngrijirea pacienților în secțiile de terapie intensivă și alte proceduri medicale ar deveni dificil sau chiar imposibil de realizat în siguranță”, avertizează raportul ECDC.
România, printre țările cu cele mai multe infecții cu bacterii rezistente
Datele agenției europene arată diferențe importante între state în ceea ce privește răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice. România se află printre țările cu cele mai ridicate rate de infecție cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la antibiotice.
În 2025, România a înregistrat 18,66 de cazuri la 100.000 de locuitori, fiind depășită doar de Cipru, cu 21,29 de cazuri. Grecia s-a situat pe locul următor, cu 16,28 de cazuri la 100.000 de locuitori.
Klebsiella pneumoniae poate provoca infecții ale tractului urinar, ale sistemului respirator și ale sângelui. Unele tulpini au dezvoltat mecanisme de rezistență care le fac deosebit de dificil de tratat.
ECDC atrage atenția și asupra creșterilor înregistrate în ultimii ani. În Ungaria, infecțiile cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la antibiotice au crescut cu 1.622%, în Croația cu 409%, iar în Bulgaria cu 356%.
O altă problemă majoră este reprezentată de infecțiile cu Escherichia coli (E. coli) rezistentă la antibiotice. La nivelul Uniunii Europene, incidența estimată a acestor infecții a crescut cu 16,4% între 2019 și 2025, deși obiectivul stabilit era reducerea lor cu 10% față de nivelul din 2019.
În cazul infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae, ținta europeană era o reducere de 5%. În realitate, rata a ajuns în 2025 la 3,75 cazuri la 100.000 de locuitori, cu 72% peste nivelul de referință din 2019.
Peste 70% din povara rezistenței antimicrobiene este asociată infecțiilor din spitale
Potrivit ECDC, peste 70% din povara medicală provocată de rezistența antimicrobiană în Europa este asociată infecțiilor dobândite în unitățile medicale, în special celor provocate de bacterii rezistente la mai multe tipuri de antibiotice.
Aproximativ jumătate din această povară ar putea fi prevenită prin măsuri mai eficiente de prevenire și control al infecțiilor, arată agenția europeană.
Printre măsurile recomandate se numără respectarea strictă a igienei mâinilor, folosirea echipamentelor de protecție, izolarea pacienților infectați în saloane individuale atunci când este necesar și curățarea corespunzătoare a spațiilor medicale.
Sunt importante și personalul suficient pentru prevenirea infecțiilor, accesul la analize de laborator adecvate și monitorizarea permanentă a bacteriilor rezistente.
Christian Giske, reprezentant al ECDC, a subliniat că lupta împotriva rezistenței antimicrobiene trebuie să se concentreze atât pe prevenirea infecțiilor, cât și pe utilizarea responsabilă a antibioticelor.
De ce nu trebuie luate antibiotice pentru răceli și gripă
Una dintre problemele semnalate de ECDC este prescrierea și utilizarea antibioticelor pentru infecții virale, precum răceala, gripa sau COVID-19. Aceste medicamente nu au efect terapeutic asupra virusurilor.
Utilizarea inutilă a antibioticelor favorizează supraviețuirea și înmulțirea bacteriilor care au dezvoltat rezistență, ceea ce face ca infecțiile ulterioare să fie mai greu de tratat.
Aproximativ 90% din consumul total de antibiotice la oameni are loc în afara spitalelor, în ambulatoriu sau în comunitate. ECDC atrage atenția inclusiv asupra administrării frecvente și nejustificate a antibioticelor copiilor mici pentru tuse, răceli sau dureri în gât provocate de virusuri, afecțiuni care se pot vindeca de la sine.
Prevenirea infecțiilor este la fel de importantă ca utilizarea corectă a tratamentelor. Igiena mâinilor și vaccinarea pot reduce numărul îmbolnăvirilor, al internărilor și, implicit, nevoia de antibiotice.
Avertismentul ECDC vine într-un moment în care rezistența antimicrobiană devine o problemă tot mai serioasă pentru sistemele de sănătate europene. Fără prevenție și fără folosirea responsabilă a antibioticelor, infecții care astăzi pot fi tratate ar putea deveni din nou o amenințare majoră pentru viața pacienților.
