Birocrația îngreunează accesul românilor la medicamentele generice, folosite în tratamentul a 70% dintre pacienți. Este nevoie chiar și de doi ani pentru ca acestea să fie incluse în lista medicamentelor compensate și să ajungă, în consecință, la cei care au nevoie de ele. Prețul mic al acestor medicamente, în contextul unor taxe mari pentru producători, a dus la dispariția a mii de produse de pe piață din România în ultimii ani. Din acest motiv, mulți caută alternative în străinătate, care pot fi mai scumpe și nesigure pentru pacienți.
Birocrația golește rafturile de medicamente esențiale: 3.000 de produse au dispărut de pe piața din România
Mii de pacienți sunt afectați de lipsa accesului rapid la medicamentele generice – printre ei, și persoanele diagnosticate cu scleroză multiplă, care sunt plimbate între spitale pentru a-și putea continua tratamentul.
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România: Sunt mulți pacienți care din lipsă de tratament ajung să stea foarte mult internați în spital. Sau ajung să aibă anumite dizabilități, este afectată atât starea de sănătate a pacientului, cât și familia, partea socială, pe care de multe ori noi nu o punem în balanță.
Daniel Bran, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România: Sunt anumite situații în care medicamentele generice, care ar trebui să fie disponibile pacienților a doua zi după expirarea patentului, ajung să fie accesibile pacienților abia după doi ani.
De vină este birocrația, care împiedică includerea automată a acestor medicamente în lista celor compensate. În plus, din cauza prețului mic al acestora, sub 50 de lei în 90% dintre cazuri, și a taxelor mari pentru producători, medicamentele devin nesustenabile.
Tatiana Lipchin, jurnalistă Euronews: În ultimii ani, mii de medicamente generice au dispărut de piața din România, iar acest lucru înseamnă că foarte mulți pacienți au rămas fără tratament sau au fost nevoiți să caute alternative mai scumpe în țară sau în străinătate. Una dintre cauze este taxa clawback, care în prezent este stabilită la 15% și despre care specialiștii în domeniu spun că ar trebui scăzută la 10%.
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România: Aici este un alt risc asociat lipsei de medicamente, riscul de a comanda produse care nu sunt sigure, pe care nu le cunoaștem, pe care nu le știm, de pe un site, din alte țări, care pot să pună viața în pericol.
O altă povară o reprezintă directiva europeană privind apele uzate, care obligă producătorii de medicamente să plătească o taxă pentru a acoperi o parte din costurile tratării apelor poluate de medicamente.
Daniel Bran, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România: De exemplu, pentru diabet este metmorminul, un medicament larg folosit care în momentul în care această directivă de ape uzate ar fi implementată, ar duce ca medicamentul să fie aproape imposibil de produs.
Reprezentanții Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România susțin că este nevoie de mai multe modificări legislative, printre care indexarea anuală a prețurilor medicamentelor la rata inflației și scăderea taxelor pentru producători.
