Studiul referitor la numărul de urși din România va fi făcut public la finalul lunii noiembrie și va conține și zone de risc în funcție de conflictele dintre aceste animale sălbatice și comunități, a anunțat ministrul Mediului, la Euronews România. Diana Buzoianu a explicat că acest recensământ este realizat prin metode absolut imbatabile de a falsifica probele și va fi însoțit de propuneri de creștere a amenzilor pentru persoanele care hrănesc urșii, precum și de măsuri de împușcare a exemplarelor care reprezintă un risc pentru oameni.
Invitată în emisiunea „Vocile care contează”, Diana Buzoianu a explicat când va fi gata recensământul urșilor.
„Cifrele preliminare care au fost date sunt între 10.000 și 12.000 de urși, dar urmează să avem în perioada imediat următoare, la mijlocul lunii noiembrie, maximum, finalul lunii noiembrie, un recensământ finalizat.
Am fost la laborator. Am văzut cum se prelucrează. Ne-au explicat și tot procesul din spate. Metodele absolut imbatabile de a falsifica probele, adică un mod foarte serios și așezat, pentru care suntem chiar recunoscuți la nivel european”, a declarat ministrul Mediului.
Diana Buzoianu, despre recensământul urșilor: Nu va da numai numărul total de urși, ci va crea și o hartă a României cu zonele de risc
„Cel mai important este că recensământul nu va da numai numărul total de urși, ci va crea și o hartă a României cu zonele de risc, cu zone de risc în funcție de conflictele între urși și comunități, și cu măsurile necesare în funcție de în ce zone ne aflăm.
Va fi un studiu mult mai amplu. Până acum se vorbea despre acest studiu, numai că știind că va fi dat numărul final.
De fapt, în realitate studiul acesta va avea un rol mult mai important. Va da inclusiv zonarea României, cu populația de urși pe fiecare zonă și cu conflictul care se poate îmbunătăți prin măsuri concrete pe care ni le vor propune inclusiv experții”, a mai spus Ministrul Mediului.
Măsuri împotriva urșilor „gunoieri” - alungare, relocare sau împușcare, în funcție de riscul la care este supusă comunitatea
Diana Buzoianu a evidențiat că urșii care coboară în localități în căutare de hrană nu mai au un comportament normal deoarece nu mai au frică față de oameni și, pentru că reprezintă un pericol, a propus mai multe tipuri de măsuri.
„Există un termen științific - urșii habituați, urșii care nu mai au un comportament normal, care nu mai au frica normală față de comunități, față de oameni și ajung să intre în comunități. Mai devreme sau mai târziu, acești urși vor intra în coliziune cu oameni și vor fi un pericol, un pericol și pentru ei, dar și un pericol pentru comunități.
Pentru urșii care intră în intravilan, am propus în dezbatere publică soluția de a elimina condiția de gradualitate, astfel încât primarii împreună cu comisiile care sunt pentru situațiile de urgență să poată să ia oricare dintre cele trei măsuri - alungare, relocare sau împușcare, în funcție de riscul la care este supusă comunitatea respectivă.
E normal ca oamenii care sunt acolo în local să decidă în funcție de gravitatea situației, de riscul la care sunt expuși, să poată să ia oricare dintre cele trei decizii”, a mai spus Diana Buzoianu.
Ministrul Mediului: Urșii habituați nu mai pot fi resălbăticiți
„Iar pentru urșii habituați, din păcate, avem studii peste studii care ne arată că ei nu mai pot fi resălbăticiți. Deci realitatea este că sunt și aici sunt două categorii, ca să zicem așa, de urși habituați urșii care pe de o parte coboară din munte și s-au obișnuit să mănânce din comunități, sau urșii care sunt hrăniți constant de oameni în puncte turistice cum îi avem în Transfăgărășan.
Dacă urșii care coboară din munte și vin în comunități mănâncă aici, poți să zici că poate nu este neapărat și o vină a lor, adică cumva, dar oricum nu ai altă măsură decât la un moment dat să intervii pentru pentru acești urși. La urșii habituați din jurul punctelor turistice, unde oamenii vin expres ca să le dea de mâncare, se opresc expres să le dea, de la felii de pizza până la sandvișuri”, a explicat Buzoianu, la Euronews România.
Amenzi mai mari pentru oamenii care hrănesc urșii
„Soluția pe care noi o propunem este creșterea amenzilor. Vom introduce și propunerea de ordonanță de urgență cuprinde inclusiv definirea exactă a hrănirii urșilor, pentru că astăzi nu există în legislație.
Vrem să înțeleagă absolut toată lumea în momentul în care ai dat de mâncare unui urs, l-ai condamnat la moarte. Deci, nu există cât tu ai vrut să faci o poză cu un animal. El nu este un animal pufos de companie. Este un animal sălbatic care dacă înțelege că omul este acolo să-i dea de mâncare o felie de pizza, astăzi un burger mâine, noi, practic, în momentul de față învățăm un animal să nu mai aibă un comportament normal de frică față de om. Iar acel animal la un moment dat va intra, va avea un incident cu cu o persoană.”, a mai spus ministrul Mediului.
Diana Buzoianu, despre legislația pentru protejarea urșilor: Va deranja ambele extreme
„Va fi o legislație de mijloc, de echilibru, ceea ce înseamnă că va deranja ambele extreme. Fie extrema care vine și spune nu putem să ne atingem de niciun urs pentru că sunt animale care sunt protejate și nu putem să în niciun caz să ne atingem de aceste animale versus categoria cealaltă, în general a vânătorilor, care vine și spune sunt doar o resursă economică. Sunt acolo doar ca să fie vânați în beneficiul economic.
Noi trebuie să găsim o cale, o o variantă de mijloc, pentru că ambele extreme duc de fapt la polarizări extreme și de fapt, în realitate duc la morți și la oameni răniți”, a mai spus Buzoianu.
„Nu putem să fim în anul 2025 să avem comunități care trăiesc în groază”
„Nu putem să fim în anul 2025 să avem comunități care trăiesc în groază, terifiate pentru că sună alarmele în comunitățile respective o dată, de două ori pe săptămână, cel puțin că ursul este în zonă și am avut niște povești absolut îngrozitoare pe care nu le doresc absolut nimănui, care au ajuns la mine în urma acestor cazuri care au tot apărut în spațiu public. Deci noi trebuie să avem o o o versiune de compromis.
Pe de o parte da, comunități care sunt în siguranță, pe de altă parte da, și protecția unei specii care trebuie să existe în continuare, dar trebuie să existe într-un management care să nu ne pune pe noi în pericol.
Noi deja săptămâna următoare vrem să-l trimitem înspre avizare și dacă absolut toate ministerele vor da avizele săptămâna următoare să-l adoptăm”, a concluzionat ea.
