Meniu de accesibilitate

Opțiuni principale

Gestionați

Mărimea textului
x1.0
Spațierea textului
x1.0
Spațierea literelor
x1.0
Spațiere înălțime
x1.5

Misterul dronei care a lovit blocul din Galați, în noaptea de 29 mai, încă nu a fost elucidat. În ciuda comunicatului oficial al președintelui Nicușor Dan, încă există elemente-cheie care trebuie analizate. Un expert în drone, cu peste două decenii de experiență atât în telecomunicații, cât și în construcția de drone, Mihai Daniel Dragu, a venit în studioul Euronews cu o dronă care imită drona Geran 2, deși este mai mică.

El a identificat câteva elemente importante ale aparatului de zbor rusesc care a provocat rănirea a două persoane în momentul impactului cu blocul. Unul dintre elementele cele mai importante identificate de Mihai Daniel Dragu este chiar zborul dronei, „descifrat” după zgomotul motorului și după traiectoria filmată a dronei.

Expertul a dezvăluit și modul în care se poate intercepta și doborî o astfel de dronă.

Drona care a explodat pe blocul din Galați „nu părea în picaj”

Locotenent (r) Mihai Daniel Dragu, expert în drone: Motorul era în marș, nu în accelerare. Drona Geran are etapa finală de atac, în care armează focosul și accelerează în picaj și este un sunet distinct, mai ascuțit. Drona aceasta a avut aceeași cadență de la începutul filmării până la final, e clar că era în marș, nu în procedura finală de atac.

M-am consultat cu specialiști în explozibili și am plecat de la ideea că daunele au fost minime pentru capacitatea unei drone de 40-50 kg de explozibil și, cel mai probabil, focosul era siguranțat, adică nu era pregătit de explozie. Este o metodă de siguranță pentru populație, pentru că acea dronă zboară nu doar peste Ucraina, ci și peste Rusia. Și drona siguranțează explozibilul și, doar în procedura finală de atac, activează explozibilul din focos, detonatorul. Flight controlerul are, pe final, o instrucțiune de atac în picaj, accelerează motorul, se aude un pici ridicat la motor și explozibilul devine activ complet.

Explozia pe care o vedem aici este 2 kg de TNT, în niciun caz 40-50, cât duce o dronă Geran 2. Și este o explozie cinetică. TNT-ul ăsta poate exploda și la impact puternic, dar spre fericirea noastră, mare parte din capul explozibil se dezintegrase deja. Practic, a explodat o mică parte din el, pentru că el era siguranțat, focosul nu a detonat.

Dronele merg la altitudine joasă și folosesc forma terenului ca să se ascundă de radare. Pe final, iau puțină altitudine și urmează un picaj la 45-60 de grade, pentru a spori viteza și a incapacita apărătorii. Practic, oferi un profil minim, o viteză maximă și inclusiv precizia e mai bună atunci când vii vertical. Se numește dive bombing, vine din Al Doilea Război Mondial procedeul.

Mie nu îmi arată în picaj, eu cred că a lovit punctul cel mai înalt, uscătorul, cred. Se vede după explozie. Ea era în marș, rătăcită, probabil, ca urmare a acțiunilor de război electronic.

Poți intercepta un Geran 2 cinetic, sau cu război electronic și, mai nou, cu laser. Războiul electronic este să blochezi comunicațiile înspre și dinspre dronă, în special comunicațiile satelitate cu constelațiile GPS. Și cel mai eficient război electronic este spoofing-ul, care nu blochează comunicația, ci o minte și coordonatele dronei brusc se schimbă, drona crede că este în altă parte.”

De ce este greu să interceptezi și să dobori o dronă

Pentru că drona adusă în studioul Euronews de Mihai Daniel Dragu este o copie a formei unui Geran, explicațiile au fost unele aplicate. O astfel de dronă este destul de greu de doborât, mai ales când România nu este echipată prea bine pentru așa ceva.

Locotenent (r) Mihai Daniel Dragu, expert în drone: „Este o dronă cu aripă delta, exact pe modelul Shahed, are 700 de grame, poate căra o încărcătură de 1 kg și poate fi condusă de un adolescent, cu un joystick, printr-o cameră montată în față. Momentan, asta este doar o carcasă, are toate componentele electronice ale unei drone, are flight controller, motorul electric, partea de radiocomandă, baterie, receptor și servomecanismele care controlează suprafețele de control.

Greutatea de a doborî o dronă vine din faptul că mult din suprafața expusă este inertă. Practic, eu pot să înfig o mulțime de șurubelnițe în ea, pot să îi fac o mulțime de găuri, ca și cum ar fi gloanțe, dar nu o să se întâmple nimic, drona continuă să zboare. Doar dacă este lovită în zonele centrale, dar și aici ai 50% șanse să ratezi. În rest, ea continuă să zboare.”

MApN trebuie să găsească cipurile din flight controller

Expertul amintește de nevoia ca Ministerul Apărării să găsească cipurile dn flight controller, care sunt cumva echivalentul unei cutii negre de pe un avion. Informațiile din acel flight controller ar explica multe în acest caz.

Totodată, Mihai Dragu a explicat ce presupune interceptarea unei drone și ce s-a întâmplat exact cu drona din Galați.

Locotenent (r) Mihai Daniel Dragu, expert în drone: „Interceptarea spune că ești în controlul ei. Poți să-o ordoni, să-i spui să aterizeze, să se întoarcă. Asta înseamnă că ai situația sub control. Când ai interceptat-o, o controlezi și decizia dacă o întorci, o dobori sau doar comunici cu ea, e altceva. E clar, cu drona din Galați. Războiul electronic avusese efect asupra ei. La miile de drone care zboară în fiecare zi, statistic, războiul electronic le poate devia și pe teritoriul nostru. Asta e părerea mea.

Blocul este altitudinea ei de marș. Ea zboară undeva la 50-60 de metri față de teren, ceea ce este consecvent cu etajul 11, acel uscător. Atacul kinetic poate afecta capacitatea de zbor - kinos înseamnă dinamic, mișcare, din greacă - prin distrugerea motorului, suprafețelor de control, structurii. Dar în funcție de ce lovește, drona mai poate zbura, sau se poate prăbuși, sau poate intra în vrie. Din ce am văzut, nu e cazul. O dronă care are suprafața de control distrusă intră în vrie, coboară în cercuri, cu motorul pornit, probabil. Dacă îi lovești motorul, tace și planează în continuare.

Manevrele deliberate și programate într-o dronă sunt misiunea dronei, memoria ei internă. E o idee bună să căutăm cipurile din flight controller, pentru că memoriile sunt pe siliciu și se pot recupera. Și o expertiză chimică pe pereți, să vedem dacă este explozibil nears. Pentru că, dacă este, e clar că explozibilul era siguranțat, adică nu a explodat complet, e doar o împrăștiere și o mică parte a explodat. Siguranțarea este pentru siguranța propriilor soldați și a populației tale peste care zboară, în primul rând. Nu o lansezi de pe linia frontului, ci din spatele frontului și treci peste propriile localități, peste propriile linii. E important, în caz de defecțiune, să nu te rănești.

Geran este optimizată să reziste la atacuri cinetice, prin dublarea suprafețelor de control, algoritmi de eliminare a spoofingului, navigație inerțială, chiar dacă o bruiezi. Și asta s-a întâmplat în cazul de față. I s-a bruiat GPS-ul și ea a continuat navigarea pe sistem inerțial, ca un titirez. Are un titirez miniscul înăuntru care ține direcția. Dar ca orice lucru mecanic, aduce erori. Și viteza este o integrare a accelerației, distanța este integrare de ordinul 2 și se compun erorile astea până când ajunge la vecini.

Antenele GPS sunt de comunicație, 1.9 Ghz. În frecvența respectivă, GPS-ul are o cu totul altă frecvență, undeva la 1,2-1,3 Ghz, sunt spectre diferite, nu are legătură una cu cealaltă. Eventual doar ca să fie folosit ca suport pentru programare în timpul zborului. Dronele pot fi programate în timpul zborului dacă au legătură cu rețeaua 4G.

O dronă Geran are capacitate de transport de 40-50 kg. Estimarea unui specialist în explozibil din MApN, cu care sunt prieten, a spus că acolo nu sunt mai mult de 2 kg care au explodat. Fie este un act de bunăvoință, ceea ce mă îndoiesc, că nu face nimeni rețetar pe drone, toate vin standard, fie era siguranțată, ceea ce e cel mai probabil, pentru că era în marș. Desiguranțarea, activarea focosului, când devine fierbinte, se face doar la atacuri.”

Ce au confirmat autoritățile din România în raportul tehnic, publicat pe 30 mai

Se știe sigur că este vorba despre o dronă rusească Geran 2, adică echivalentul acelui Shahed iranian. Astfel, drona care a lovit blocul din Galați, de pe strada Brăilei, bloc BR1B, în noaptea de 29 mai 2026 „a avut o încărcătură de luptă de tip High-Explosive (HE), cu greutatea de aproximativ 30 kg de TNT, care ar fi explodat la impact.”

În raportul oficial, nu există nicio mențiune despre o explozie parțială de doar 2 kg sau despre un sistem de siguranță nearmat.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE

euronews.ro: Știri de ultimă oră, breaking news, #AllViews