Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat din nou, joi, pronunțarea unei decizii definitive în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Miza dosarului este de aproximativ 5 miliarde de lei.
Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.
Restanțele provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Potrivit Înaltei Curți, neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neachitate de mai mulți ani.
Instanța supremă a susținut, în acțiunea depusă împotriva Guvernului, că neexecutarea hotărârilor judecătorești afectează inclusiv principiul separării puterilor în stat și autoritatea instanțelor.
Guvernul a cerut sesizarea CCR și CJUE
În cadrul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind mai multe prevederi ale legii contenciosului administrativ.
Guvernul vrea să se stabilească dacă o instanță poate obliga Executivul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi financiare peste limitele alocărilor bugetare aprobate prin lege.
Executivul a cerut, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii de către CJUE.
La începutul lunii iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte, în legătură cu plata restanțelor salariale din sistemul judiciar.
