Sari la conținut

Aproximativ un milion de români suferă de astm. Tratamentul repetat cu cortizon poate provoca afecțiuni grave, avertizează medicii

În România, aproximativ un milion de persoane suferă de astm bronșic, iar între 4% și 10% dintre pacienți au o formă severă a bolii, în care simptomele persistă în ciuda tratamentului.

Specialiștii avertizează că diagnosticarea tardivă și administrarea repetată a corticosteroizilor orali pot avea consecințe importante asupra sănătății. La Congresul Național al Societății Române de Pneumologie, medicii au prezentat noi instrumente pentru diagnosticarea la timp și gestionarea corectă a astmului sever.

Astmul sever, o afecțiune care necesită monitorizare atentă

Diagnosticarea tardivă și tratamentul neadaptat pot face ca astmul să rămână necontrolat, iar pacienții să ajungă să folosească repetat corticosteroizi orali, cu riscuri importante pentru sănătate.

Pentru a schimba această situație, specialiștii reuniți la Congresul Național al Societății Române de Pneumologie (SRP) au lansat instrumente practice pentru diagnosticarea și gestionarea corectă a astmului sever.

„În primul rând, este un instrument care se preocupă de traseul pacientului cu astm. Se încearcă simplificarea drumului pe care îl parcurge, de multe ori, de la medicul de familie la medicul specialist. În cealaltă publicație pe care o lansăm sub egida SRP încercăm să definim momentele de criză din evoluția unui pacient”, a explicat prof. univ. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.

Care sunt simptomele formei severe

Potrivit specialiștilor, aproximativ un milion de persoane din România suferă de astm bronșic, iar între 4% și 10% dintre pacienți au o formă severă a bolii.

„Avem un milion de pacienți cu astm. Este încă o boală subdiagnosticată, avem terapii acoperite de Casa de Asigurări, avem terapii biologice, aproape la nivel european”, a precizat prof. univ. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.

Medicul a subliniat că sunt necesare în continuare măsuri pentru îmbunătățirea accesului la metode moderne de diagnosticare.

Printre simptomele astmului sever se numără:

  • Episoade frecvente de sufocare;
  • Respirație șuierătoare;
  • Senzație de apăsare toracică;
  • Tuse persistentă.

Aceste manifestări pot indica un control insuficient al bolii, mai ales atunci când persistă în ciuda tratamentului prescris.

Medicii avertizează asupra riscurilor administrării repetate de cortizon

O criză severă de astm nu trebuie privită ca un episod izolat. Prima lună după un astfel de episod reprezintă o perioadă vulnerabilă pentru pacienți.

Datele din studii internaționale arată că până la 14% dintre persoanele externate de la camera de gardă pot avea o recădere în primele patru săptămâni. De aceea, reevaluarea tratamentului și monitorizarea de către medic sunt esențiale.

Specialiștii atrag atenția și asupra riscurilor asociate administrării repetate a corticosteroizilor orali. Două sau mai multe cure pe an pot indica un astm necontrolat, iar utilizarea acestora poate crește riscul unor complicații precum osteoporoza, pneumonia, cataracta și diabetul.

Potrivit datelor prezentate în cadrul congresului, riscul de osteoporoză și fracturi poate fi de trei ori mai mare după inițierea tratamentului cu corticosteroizi.

„Corticoterapia sistemică nu este bună nici când vorbim despre astm bronșic, nici despre BPOC, deoarece este un prieten fals. Ne poate ajuta în prima zi, ne poate ajuta în a doua zi, dar pe termen mediu și lung aduce o sumedenie de reacții adverse, de la afectarea aparatului osteomuscular la afectarea sistemului endocrin, cardiovascular și ocular”, a explicat unul dintre specialiștii prezenți la congres.

Acesta a avertizat că nerespectarea recomandărilor din ghidurile și protocoalele medicale poate duce la repetarea crizelor și la agravarea situației pacienților.

Monitorizarea pacienților, esențială pentru diagnosticarea corectă a astmului sever

Prof. univ. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinta Școlii Societății Române de Pneumologie, a subliniat importanța monitorizării pacienților pentru a face diferența între astmul sever și formele de astm care rămân necontrolate din alte cauze.

„Lucrul esențial este acela de a urmări acești pacienți, astfel încât să poți epuiza toate motivele potențiale ale unui astm necontrolat care nu este sever, iar asta presupune o urmărire de minimum șase luni”, a explicat medicul.

Instrumentele prezentate de Societatea Română de Pneumologie oferă medicilor repere pentru identificarea la timp a astmului sever, utilizarea responsabilă a corticosteroizilor orali și alegerea tratamentului potrivit fiecărui pacient.

Obiectivul este apropierea practicii medicale din România de recomandările internaționale și îmbunătățirea controlului bolii, astfel încât pacienții să beneficieze de tratamente adaptate nevoilor lor.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE