Lucrurile încep să se pună în mișcare în ceea ce privește soarta războiului din Ucraina, iar iminenta întâlnire dintre Donald Trump și Vladimir Putin pare mai serioasă acum, mai ales că a fost confirmată de ambele părți, dar și de ucraineni.
În tot acest context, cheia rămâne tot la Donald Trump. Chiar dacă pare să aibă o schimbare radicală de optică, președintele american încă nu poate fi „bănuit” că ține partea unei finalități juste a războiului. Liderul de la Casa Albă are pe agendă anumite obiective, care pot fi, totuși, disimulate sub această aparentă atitudine schimbată.
Semnificația declarațiilor privind întâlnirea Trump-Putin
De partea cealaltă, Vladimir Putin are un stil binecunoscut, iar mutarea pe care se bazează președintele rus în aceste momente are legătură cu exercițiile militare Zapad, care vor fi găzduite de Belarus. Însă trebuie precizat că ele vor avea loc în apropierea culoarului Suwalki, considerat „călcâiul lui Ahile” al NATO.
Radu Albu-Comănescu, lector universitar la facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai: „Foarte mult e chimia personală dintre Donald Trump și Vladimir Putin. Dacă invers există o anumită superioritate, condescendență din partea lui Putin, din partea lui Trump există o anumită dorință de a fi alături de acest personaj post-sovietic care guvernează atât de autoritar și în pofida constituției, în pofida realităților. Un model similar pe care Donald Trump și-l dorește într-o formă sau alta.
El tot timpul a tins să se alăture acestui club. Iar a face pace, a găsi o soluție care să aducă undeva liniștea celor pe care și-i dorește colegi înseamnă pentru Trump mai mult decât am putea noi bănui, ținând cont că, pe undeva, va avea și oportunitatea să ceară un premiu Nobel pentru pace, unul din elementele de rivalitate pe care le are cu Barack Obama. Deci acolo va trebui să ne uităm în primul rând.
Este, până la urmă, ceva ce determină formatul mandatului pe care Steve Witkoff îl are când merge de fiecare dată în Moscova, pentru că ne putem întreba de ce a fost trimis cineva care are ca formație profesională domeniul imobiliar. A fost trimis și în Orientul Mijlociu, dar nu e același lucru să fii raportor și negociator pentru Orientul Mijlociu, unde, în contactul cu Israelul, există alte realități, inclusiv o valorizare a democrației, cel puțin până nu demult, și e complet altceva să relaționezi cu o Moscovă care are complet alt profil și mai ales cu Putin.
Ce s-a putut întâmpla după întlânirea de ieri? În primul rând, o prioritizare a relațiilor bilaterale, mai degrabă. Și ceea ce ar trebui să înțelegem este că găsirea unei soluții pentru Ucraina nu este o întâlnire între americani și ruși de rezolvare a problemei ucrainene, cât de includere a problemei ucrianene și soluționării ei în spațiul relațiilor bilaterale pe care cele două țări și le doresc.
Și probabil această soluție care a fost prezentată acum pare să fie destul de tranșantă, rapidă, să țină cont de realitățile care sunt în acest moment pe teren și, totuși, să nu lase prea mult Rusiei. Adică, practic, nu lasă Rusiei perspective, cu excepția sancțiunilor, perspective de îmbunătățire a relațiilor pe care le poate întreține cu ceea ce numesc ei vestul colectiv."
De ce Trump a răspuns „nuclear” la declarațiile „nucleare” ale lui Medvedev
Până la ajungerea în acest punct, părțile au pregătit terenul. Amenințările delirante ale lui Dmitri Medvedev au fost contrate, surprinzător, de declarația lui Trump, prin care liderul de la Casa Albă a spus că trimis dobă submarine nucleare în apropiere de Rusia.
Strict din punct de vedere al modului de comunicare, specialiștii remarcă faptul că abia cum Trump vorbește pe limba rușilor, care înțeleg doar acest fel de comunicare, exact cum avertiza de mult timp și Zelenski.
Dar ceea ce nu știm deocamdată este cât de serioase sunt aceste luăti de poziție și dacă Trump chiar și-a schimbat atitudinea în ceea ce îl privește pe Putin.
Radu Albu-Comănescu, lector universitar la facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai: „Sunt chestiuni de comunicare, comunicarea politică făcută nu doar printr-un mesaj verbal delirant, în cazul lui Medvedev, sau cele foarte amalgamate pe care le găsim la Donald Trump, în ceea ce privește realitățile internaționale, dar și cele care țin de poziționare, cum a fost acest ordin dat, de deplasare a unor submarine nucleare 'acolo unde trebuie'. Nu ni s-a spus unde.
Poate acest lucru nu s-a întâmplat, dar este un mesaj transmis Moscovei că se poate întâmpla și că această chestiune de escaladare verbală poate să vină și din partea SUA. Este pentru prima dată - și am recomandat de multă vreme acest lucru - când Occidentul colectiv poate să folosească același tip de discurs pe care îl are Moscova, pentru că ei l-au folosit în ideea de a teroriza, de impune frică în opinia publică din spațiul occidental. Ei, se poate și invers.
Pe de altă parte, exercițiul Zapat va depinde foarte mult de intensitatea și durata lui, în funcție de cum vor decurge discuțiile din aceste zile, pentru că acest exercițiu este menit, tocmai prin poziția sa geografică, în apropierea faimosului călcâi al lui Ahile - Zona Suwalki - să arate că Rusia este prezentă și capabilă oricând să pună presiune pe NATO.
Probabil, în funcție de rezultatele acestor discuții, dimensiunile exercițiului și inspirația lui amenințătoare va fi regizată conform. Dacă sunt negative pentru interesele rusești, evident că mesajul va fi proporțional mai agresiv din această perspectivă.
Pe Medvedev, toată lumea îl suspectează că ține o sticlă de vodkă în apropiere înainte să scrie aceste mesaje, dar lui i se permit aceste giumbușlucuri probabil pentru a testa limitele roșii ale Occidentului, însemnând care sunt reacțiile pe care afirmațiile unui fost președinte poate să le aibă asupra oamenilor politici din vest și a opiniei publice din vest.
Deci toate acestea fac parte dintr-un cocktail mare de comunicare pe care cele două mari puteri și l-au aruncat și din care doar Rusia a fost partea pro-activă. Occidentul a fost, până la momentul declarației nucleare a lui Trump, extrem de reactiv și acest lucru a venit din poziția lui Biden, care, din septembrie 2022, a început să se teamă literalmente de posibilitatea unei escaladări."
