Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni, în sfârșit, față în față pe 15 august, în Alaska, pentru a negocia cu privire la războiul din Ucraina. De această dată, discuția „va fi despre teritorii”, în mod clar, după cum a recunoscut șeful NATO, Mark Rutte. El a comparat situația din Ucraina cu cea din Țările Baltice, din perioada 1940-1991.
Șeful NATO, Mark Rutte, recunoaște că întâlnirea Putin-Trump „va fi despre teritorii”
„Trebuie să recunoaștem, în acest moment, că Rusia controlează o parte din teritoriul Ucrainei și întrebarea este: cum să avansăm după un armistițiu, inclusiv ce înseamnă asta în termeni de garanții de securitate pentru Ucraina.
Permiteți-mi să adaug un aspect important aici, când vine vorba de toată această chestiune a teritoriului, când vine vorba de recunoașterea, de exemplu, poate într-un viitor acord, că Rusia controlează de facto, în realitate, o parte din teritoriul Ucrainei. Dar trebuie să fie o recunoaștere factuală și nu o recunoaștere politică de jure.
Și ne amintim cu toții că Lituania, Estonia și Letonia au avut ambasade în Washington între 1940 și 1991, recunoscând că Uniunea Sovietică controla acel teritoriu, dar niciodată în sensul acceptării legale a acestui fapt.
Va fi un moment esențial, pentru că va arăta cât de serios este Putin în dorința de a încheia acest război teribil.
Cred cu tărie că președintele Donald Trump vrea să oprească această situație. Vrea să pună capăt pierderilor masive de vieți omenești și distrugerii uriașe a infrastructurii din Ucraina. Suferința este imensă. L-am văzut anterior pe președintele Trump exercitând o presiune considerabilă asupra Rusiei.
Orice acord va include discuții despre teritoriu. Va trebui să existe garanții de securitate, dar este esențial să recunoaștem că Ucraina trebuie să-și decidă propriul viitor. Trebuie să fie o națiune suverană, liberă să-și aleagă direcția geopolitică, fără restricții asupra forțelor sale armate. De asemenea, NATO nu poate accepta limite privind prezența sa militară pe flancul estic, în țări precum Letonia, Estonia sau Finlanda", a spus Mark Rutte, la ABC News.
JD Vance a dat indicii despre discuțiile Trump-Putin
Unele surse americane au speculat faptul că, la întâlnirea din Alaska, ar putea să meargă și Volodimir Zelenski, însă Putin nu este de acord. Iar vicepreședintele SUA, JD Vance, a recunoscut că nu este luat în calcul acest aspect acum.
„Sincer, nu cred că ar fi aşa de productiv. Cred că preşedintele Statelor Unite trebuie să fie cel care să-i aducă pe cei doi împreună. Desigur, vom vorbi cu ucrainenii, am vorbit cu ei chiar azi dimineaţă şi Marco Rubio a vorbit cu ei destul de mult. Vom menţine acest dialog deschis dar, fundamental, este o situaţie în care preşedintele trebuie să-i forţeze pe preşedintele Putin şi preşedintele Zelenski efectiv să se aşeze şi să-şi rezolve diferendele", a spus JD Vance.
În schimb, vicepreședintele JD Vance a dat, oarecum, niște indicii despre ce ar urma să se discute. El a dat de înțeles că ucrainenii ar trebui să facă niște concesii clare, deși Zelenski spune clar că vrea recuperarea întregului teritoriu ocupat de ruși. În declarația sa, JD Vance a făcut referire la faptul că Zelenski ar trebui să renunțe la niște teritorii, chiar dacă nu a spus-o textual. El a spus-o însă altfel, făcând un apropo la fsptul că Zelenzki spune mereu cine e vinovatul și că Ucraina e țara atacată.
„Nu poţi să arăţi cu degetul pe cineva şi să spui 'tu greşeşti, noi avem dreptate!' Calea spre pace este ca liderii să poarte discuţii decisive, împreună. (...) Nimeni nu va fi foarte fericit. Probabil că atât ruşii cât şi ucrainenii vor fi în final nemulţumiţi”, a declarat JD Vance, cu referire la Zelenski.
Ar fi aproape imposibil pentru ucraineni să-și recupereze toate teritoriile pierdute, după cum au remarcat mai mulți specialiști, însă aici intervin niște probleme. Putin pretinde toate cele patru regiuni pe care le-a anexat în 2022, numai că rușii nu le controlează în întregime, ci doar suprafețe cuprinse între 70 și 90%.
Astfel, sunt posibile două variante. Fie americanii le propun rușilor să-și păstreze doar părțile ocupate, fie să accepte un schimb. Numai că schimbul ar urma să se facă doar între teritoriile ucrainene și nu cu teritorii rusești la schimb. Aici intervine alt indiciu pe care l-a dat Trump în urmă cu câteva zile, când a anunțat întâlnirea din Alaska, pentru că el a vorbit atunci despre „schimb de teritorii”. Dar schimbul propriu-zis ar putea presupune fie o retragere completă a rușilor din două dintre cele patru zone, fie o „permisiune” pe care ucrainenii ar trebui să le-o dea rușilor să ocupe în întregime zonele încă neocupate din două regiuni, iar rușii să se retragă complet din celelalte două.
De menționat că Putin a cerut teritoriile din zona Donețk, una foarte bogată în resurse.
Aici au intervenit și țările europene, anticipând ceea ce urmează, și au respins așa ceva.
Totodată, aceste negocieri au și altă miză pentru Putin, aceea de a mai amâna aplicarea sancțiunilor cu care a amenințat Trump Rusia. Astfel, Putin ar invoca nevoia de timp de gândire după discuții, dar în acest timp nu ar fi aplicate sancțiunile, evident, pentru că Putin „se gândește”.
Numai că acest răgaz ar însemna, în realitate, regruparea trupelor și o atacare și mai brutală, urmând ca, până la a doua întâlnire, Rusia să mai cucerească teren și apoi să negocieze, probabil, de la linia frontului existentă la acel moment.
