Donald Trump a anunțat că se va întâlni direct cu Vladimir Putin pe 15 august, în Alaska, fără participarea Ucrainei, din cauza refuzului lui Putin. Între timp, ucrainenii și aliații săi au anunțat o întâlnire în Marea Britanie, care va avea loc înaintea celei dintre Trump și Putin.
Totul vine pe fondul temerilor cauzate de ceea ce ar putea rezulta după negocierile Trump-Putin, ceea ce constituie un semnal de alarmă, conform publicației Axios.
Interesant este că, alături de înalții oficiali ucraineni și europeni se vor afla și cei americani, însă formatul exact încă se află în discuție. Ei vor căuta o poziție comună.
Ucraina, întâlnire cu aliații în Marea Britanie, înaintea summitului Trump-Putin
Cronologia evenimentelor este extrem de importantă. Mai întâi, Uniunea Europeană a semnat cu SUA acel acord tarifar impus de Trump. Specialiștii l-au criticat și au spus că totul este doar în beneficiul lui Trump. Până și rușii l-au criticat. Ar putea să fi existat însă o strategie a europenilor, care au vrut astfel să-l „îmbuneze” pe Trump, pentru ca acesta să ajute cu adevărat la oprirea războiului din Ucraina.
A urmat apoi un ultimatum pe care Trump i l-a acordat lui Putin. Președintele american și-a pierdut răbdarea și i-a acordat lui Vladimir Putin un ultim termen limită, 8 august, pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
De câteva ori, liderul de la Casa Albă și alți oficiali chiar au recunoscut că, după fiecare dintre cele șase convorbiri oficiale Trump-Putin de până acum, rușii nu respectă nimic din ce s-a discutat, ceea ce l-a înfuriat pe liderul de la Casa Albă. De mult timp, lui Trump i se tot spune că Putin „îl joacă pe degete”. Iar orgoliul lui Trump, considerat cel mai puternic om al planetei, nu suportă așa ceva.
Cu câteva zile înainte de expirarea ultimatumului dat de Trump lui Putin, trimisul american la Moscova, Steve Witkoff, a discutat direct cu Putin. A doua zi a avut loc o convorbire între președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Trump, câțiva lideri europeni și șeful NATO. La acea discuție, „unii participanți” au avut impresia că Putin era dispus „să renunțe” la pretențiile Rusiei asupra regiunilor Zaporojie și Herson, pe care armata rusă le ocupă acum, după cum au declarat două surse familiare cu această discuție, citate de Axios.
Steve Witkoff le-a spus participanților la acea convorbire că Putin va încheia războiul dacă Kievul va accepta să cedeze Rusiei regiunile Lugansk, Donețk și Crimeea. Astfel, se conturează ipoteza apărută deja în presa occidentală, aceea că, în schimb, Rusia ar opri atacurile în celelalte două regiuni, Herson și Zaporojie.
Următoarea zi, Witkoff a spus că Putin era dispus „să înghețe” războiul de-a lungul actualei linii de front actuale, iar asta înseamnă și teritoriile ocupate din regiunile Zaporojie și Herson, cu toate că acele regiuni nu sunt ocupate în întregime.
Dar exact acest aspect i-a alarmat pe liderii europeni, care și-au dat seama că, prin această strategie, Putin vrea să evite sancțiunile pe care Trump urma să i le impună Rusiei, pentru că nu a respectat termenul-limită și nu a oprit războiul. Practic, Putin a oferit puțin, în sensul că se angajează să nu mai bombardeze acele zone dacă Trump nu îl sancționează. Evident că este puțin dacă ne gândim că Trump nu mai aplică sancțiunile și, pe lângă asta, Rusia se alege și cu acele regiuni ucrainene.
În plus, liderii europeni sunt conștienți că o astfel de „înghețare” a focului nu face altceva decât să-i permită Rusiei să se regrupeze și să-și refacă forțele pentru ca apoi să continue asaltul. Iar odată ce va ataca din nou, rușii să nu mai poată fi „dați afară” din acele zone, așa cum se întâmplă acum, cu acele zone ocupate, despre care toți specialiștii spun că este practic imposibil să fie eliberate de către ucraineni.
„Recunoașterea oficială a teritoriilor cucerite prin forță, fără costuri, este un stimulent pentru a face mai mult în viitor. Ar putea stimula Rusia să atace din nou Ucraina în câțiva ani”, a declarat un oficial european, sub protecția anonimatului, citat de sursa menționată.
Totodată, o cedare de teritorii nu poate fi făcută de către Ucraina, din cauza Constituției. O astfel de posibilitate ar trebui luată în calcul doar în urma unui referendum, ceea ce este o condiție pusă de Zelenski, ca ultimă instanță. Iar sondajele indică o împotrivire majoritară a ucrainenilor de a ceda terirorii.
Dar Donald Trump și Zelenski lucrează acum la un acord „pentru a semna ceva” care să nu încalce legile Ucrainei, a susține sursa citată.
E greu de spus cum anume se va întâmpla așa ceva, cu toate că Trump a recunoscut că va fi vorba despre „un schimb de teritorii în beneficiul ambelor părți." Trump a obișnuit pe toată lumea să fie imprevizibil, așa că pur și simplu nu se știe cum anume va fi finalitatea. Iar totul devine și mai complicat după o afirmație pe care Trump a spus-o la câteva secunde distanță: „Analizăm situația, dar, de fapt, încercăm să recuperăm o parte din teritoriu".
Această „recuperare de teritorii” este cheia. Chiar va „recupera” Trump teritorii? iar dacă o va face, ce va însemna această recuperare? E posibil să fie vorba doar de regiuni mici, dar regiuni care „nu contează”, după cum presupun experții, care cred că miza este una uriașă pentru zona Donbas, pe care Ucraina ar urma să i-o cedeze lui Putin. De altfel, chiar Putin a spus, în aprilie 2022, că Donbas este elementul cel mai important.
Și Zelenski a recunoscut că este posibil să se ajungă la un acord, dar doar dacă se exercită presiune asupra Rusiei. Exact aceste aspecte vor fi discutate de către Zelenski cu aliații europeni, la întâlnirea din Marea Britanie. Iar concluzia la care s-a ajuns este că presiunile reprezintă singurul limbaj pe care Putin îl înțelege, exact așa cum avertizaseră toți marii experți în lumea rusă.
