Președintele României, Klaus Iohannis, și-a anunțat candidatura la șefia NATO. O decizie care i-a surprins pe unii, dar i-a contrariat pe alții. Iar motivele au fost explicate de experți. Un asemenea anunț "nu se face", după cum a precizat Hari Bucur Marcu, analist de politică externă.
Expert: "Vreau să înțelegeți că Iohannis nu se califică"
Hari Bucur Marcu, analist de politică externă: "Nu are cum să aibă șanse și vă spun și de ce, pentru că e foarte important de înțeles. Secretarul general al NATO este funcție executivă, deci nu e o funcție reprezentativă. E drept că, de vreo 12 ani, de când Rusia a devenit mult mai amenințătoare și a inclus și în strategia sa de securitate ideea că Occidentul - și mai ales NATO - ar fi inamicul Rusiei, de atunci încoace, NATO a fost mult mai atentă cine a fost secretarul general, din punct de vedere geografic și geopolitic.
Am avut un danez, pentru că Rusia era foarte activă în Marea Baltică, să demonstreze că are o prezență militară serioasă în Baltică, iar un danez era un răspuns la amenințarea rusească, dar în același timp, danezul era fost prim-ministru și un executiv rodat și în problemele adminstrației, în general, și în problemele NATO, în special.
După care a fost actualul Stoltenberg, care a fost prim-ministru al Norvegiei, în condițiile în care Rusia amenința foarte serios în partea de nord, mai ales în Arctica, inclusiv cu folosirea armelor nucleare. Și în cazul de față, ar fi o idee să fie cineva din zona România-Polonia, în ideea în care ar arăta că NATO, în continuare, pune ca executiv un individ care nu numai se pricepe la partea executivă a NATO, dar se pricepe și la situația din această zonă, care este o zonă amenințată, adică noi, la frontieră cu un război, unul provocat de Rusia.
Dar vreau să înțelegeți că președintele Iohannis nu se califică. În afară de faptul că e român, nu are alte calități care să-l recomande, nu are o experiență executivă, nu știe cum sunt mecanismele din NATO, respectiv al statului de la cartierul general, nu știe cum este cu relația dintre civili și militari în NATO, cum este cu integrarea statului din NATO care lucrează pentru secretarul general în pregătirea deciziilor."
Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, se va încheia pe 1 octombrie 2024, după ce a fost prelungit de două ori. Fostul premier al Norvegiei se află în această funcție din 2014, iar mandatul său trebuia să expire în 2022, dar a fost prelungit pe fondul războiului din Ucraina.
- România alocă 2,5 % din PIB pentru apărare.
Decizia lui Iohannis de a-și anunța intenția de a candida la șefia NATO ar fi una pripită
Hari Bucur Marcu, analist de politică externă: "Din punct de vedere al NATO, este o premieră. Lucrurile acestea se discută cu mult timp înainte și, până nu se obține consensul, nu se dau publicității candidaturile. În mod normal, ar fi trebuit ca ambasadorul nostru la NATO să anunțe colegii despre intenția România de a-l propune pe Iohannis, după care să fie discuții. Și în momentul în care se atinge consenul pentru oricare dintre acei candidați, aia se anunță.
Au fost discuții în care numele premierului olandez a fost pronunțat în anumite contexte, ca fiind un candidat credibil.
Nu știu cine l-o fi sfătuit pe președinte să iasă public cu un asemenea anunț, care nu se face. Nu se fac asemenea anunțuri tocmai în ideea în care compromite posibilitatea de a obține consensul. Dar lăsând asta la o parte, dânsul, ca persoană, nu se califică pentru asta.
Apariția acestei forme de competiție dă apă la moară Moscovei, pentru că Moscova încearcă să arate că în NATO nu există consens, că în NATO dictează americanii și restul se supun. În mod normal, mecanismele de decizie din NATO sunt cu totul altfel. În afară de asta, se pregătețte un secretar general care să poată să îndeplinească strategia nouă a NATO, care este una prin care întreaga Europă și întregul Occident se pregătesc pentru a face față Rusiei."
- Olandezul Mark Rutte este principalul adversar al lui Klaus Iohannis la șefia NATO. El este susținut de marea majoritate a celor 32 de membri, inclusiv SUA, Marea Britanie sau Germania. Olanda și, în special, guvernul lui Rutte, s-a opus, o bună perioadă, ca România să adere la spațiul Schengen.
