Inteligența artificială schimbă rapid peisajul securității cibernetice și le oferă hackerilor posibilitatea de a identifica și exploata vulnerabilitățile informatice într-un timp tot mai scurt, scrie Euronews.com.
După atacurile recente asupra sistemelor frigorifice din supermarketuri, următoarele ținte ale hackerilor ar putea fi electrocasnicele din locuințe, a avertizat marți șeful departamentului de securitate cibernetică al UE. Acesta a cerut Europei să investească mai mult pentru a combate amenințările cibernetice tot mai mari.
Intervalul dintre descoperirea unei breșe de securitate și transformarea ei într-un instrument de atac se apropie de zero, avertizează Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), în cel mai recent raport anual.
Avertismentul vine după o serie de incidente informatice care au vizat, în ultimele luni, infrastructuri și servicii din mai multe țări europene. Printre acestea se numără atacurile asupra sistemelor de refrigerare din supermarketuri și asupra unor bănci de sânge, precum și vulnerabilitățile informatice care au determinat mai multe guverne europene să își închidă temporar site-urile pentru a preveni atacurile.
„Când analizăm peisajul amenințărilor, imaginea nu este deloc încurajatoare”, a declarat Juhan Lepassaar, directorul executiv al ENISA, în cadrul unei conferințe de presă.
Inteligența artificială îi ajută pe hackeri să lanseze atacuri mai rapid
ENISA descrie inteligența artificială drept un „multiplicator de forță”, deoarece accelerează capacitatea atât a atacatorilor, cât și a organizațiilor care încearcă să se apere, de a identifica vulnerabilitățile informatice.
Potrivit raportului, cercetările arată că timpul dintre descoperirea unei vulnerabilități și transformarea acesteia într-un instrument de atac se apropie de zero. În aceste condiții, companiile ar putea ajunge să nu mai aibă suficient timp pentru a-și proteja sistemele înainte ca hackerii să exploateze breșele de securitate.
Inteligența artificială poate fi folosită și pentru identificarea vulnerabilităților la scară largă, dar și pentru perfecționarea metodelor de atac deja existente.
Un exemplu este reprezentat de campaniile de phishing, care pot deveni mult mai convingătoare prin folosirea unor videoclipuri, înregistrări audio și mesaje false generate cu ajutorul tehnologiei deepfake. Acestea pot fi utilizate pentru a păcăli angajații sau pentru a introduce informații false în sistemele informatice ale companiilor, perturbându-le activitatea.
Tehnologia AI poate fi însă folosită și în scop defensiv. Organizațiile o pot utiliza pentru a verifica în mod preventiv sistemele, pentru a identifica breșele de securitate și pentru a aplica actualizări înainte ca vulnerabilitățile să fie exploatate.
Peste jumătate dintre atacurile cibernetice din 2025 au avut motivații geopolitice
Raportul ENISA arată că 57,3% dintre incidentele cibernetice înregistrate în 2025 au avut motivații ideologice, fiind legate de evoluții geopolitice precum războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și conflictul din Orientul Mijlociu. Majoritatea acestor incidente au avut însă un impact limitat.
Alte 29,3% dintre atacuri au avut motivații financiare. Atacurile de tip ransomware, prin care infractorii blochează accesul la date sau sisteme și cer bani pentru restabilirea acestuia, au continuat să fie printre cele mai dăunătoare pentru companii.
ENISA avertizează că accesul tot mai facil la instrumente de tip ransomware și la alte programe malițioase favorizează dezvoltarea unui ecosistem infracțional tot mai bine organizat.
Agenția europeană semnalează și atacuri care seamănă cu operațiunile desfășurate de actori susținuți de state, având ca obiectiv spionajul cibernetic, colectarea de informații și furtul de proprietate intelectuală.
În ceea ce privește volumul incidentelor raportate, atacurile grupărilor de hacktiviști ocupă primul loc. Cele mai multe sunt atacuri de tip DDoS, prin care serverele sunt suprasolicitate cu trafic artificial, astfel încât serviciile online să devină indisponibile. Potrivit ENISA, majoritatea au avut un impact redus.
Europa are reguli de securitate cibernetică, dar aplicarea lor rămâne inegală
Uniunea Europeană a adoptat mai multe acte legislative pentru consolidarea securității digitale, însă ENISA consideră că măsurile existente trebuie aplicate mai eficient.
Unul dintre principalele instrumente este Directiva NIS2, care obligă organizațiile din sectoare economice importante să adopte măsuri de protecție digitală pentru infrastructurile critice. Deși directiva se aplică din octombrie 2024, nu a fost transpusă în legislația națională în toate statele membre.
Incidentele care au vizat sistemele de refrigerare din supermarketuri au scos la iveală vulnerabilități în sectoare care nu au fost întotdeauna considerate prioritare din perspectiva securității cibernetice.
Experții atrag atenția că unele companii se concentrează în principal pe protejarea sistemelor financiare și a datelor, în timp ce echipamentele conectate la internet, precum sistemele de refrigerare, sunt gestionate de departamente de mentenanță care au bugete și priorități diferite.
Un alt instrument european este Actul privind reziliența cibernetică (Cyber Resilience Act), adoptat în 2024 și care va deveni pe deplin aplicabil în decembrie 2027. Acesta introduce obligații de raportare printr-un portal unic, cu scopul de a accelera schimbul de informații și coordonarea în cazul incidentelor.
De asemenea, Actul privind solidaritatea cibernetică (Cyber Solidarity Act), intrat în vigoare în februarie 2025, urmărește să consolideze capacitatea Uniunii Europene de a detecta și gestiona amenințările informatice. Printre instrumentele prevăzute se numără un sistem european de alertă, un mecanism de intervenție în situații de urgență și o rezervă europeană de securitate cibernetică.
Europa se confruntă cu o lipsă de specialiști în securitate cibernetică
Dincolo de legislație și de investițiile în tehnologie, Europa are o problemă importantă: lipsa personalului calificat care să protejeze sistemele informatice.
Raportul ENISA arată că organizațiile din mai multe sectoare întâmpină dificultăți în recrutarea și păstrarea specialiștilor în securitate cibernetică.
Un studiu privind investițiile în securitatea rețelelor și a sistemelor informatice, realizat în 2025, arată că 45% dintre organizațiile participante au avut dificultăți în găsirea unor angajați cu pregătirea necesară.
Această lipsă de competențe riscă să accentueze diferențele dintre organizațiile cu resurse financiare importante, care pot atrage specialiști, și cele care nu își permit să concureze pentru personalul disponibil.
