Inteligența artificială schimbă peisajul securității cibernetice, oferind noi oportunități atât pentru îmbunătățirea apărării, cât și pentru desfășurarea atacurilor, potrivit celui mai recent raport al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), studiat de Euronews.com.
Atacurile cibernetice din Europa scot la iveală vulnerabilități majore
Europa s-a confruntat în ultimele luni cu numeroase incidente cibernetice, care au provocat îngrijorări atât în rândul guvernelor, cât și al populației, cu privire la vulnerabilitatea societății în fața atacurilor cibernetice și la capacitatea continentului de a face față amenințărilor viitoare.
„Când analizăm peisajul amenințărilor cibernetice, situația nu este deloc îmbucurătoare”, a declarat directorul executiv al ENISA, Juhan Lepassaar, în cadrul unei conferințe de presă susținute astăzi.
Printre incidentele recente se numără descoperirea unei vulnerabilități în PHP, care a determinat mai multe guverne europene să își suspende temporar site-urile pentru a preveni exploatarea acesteia de către hackeri.
De asemenea, un val de atacuri cibernetice a vizat sistemele frigorifice din supermarketuri și băncile de sânge din Franța și alte opt țări, pe fondul unor vulnerabilități ale programelor informatice învechite.
Amenințările cibernetice evoluează și devin tot mai vizibile, inclusiv din cauza dezvoltării inteligenței artificiale. În acest context, organizațiile sunt nevoite să țină pasul cu cele mai recente progrese ale modelelor AI, într-o adevărată cursă a înarmării în domeniul securității cibernetice.
„Evoluțiile recente, nu doar în domeniul celor mai avansate modele de inteligență artificială, ci și incidentele cibernetice care au vizat sistemele frigorifice din întreaga Uniune Europeană, evidențiază deficiențele operaționale și necesitatea unui schimb rapid de informații și a unei coordonări eficiente”, a declarat Lepassaar.
Cum folosesc hackerii inteligența artificială pentru a lansa atacuri cibernetice
ENISA descrie inteligența artificială drept un „multiplicator de forță”, care le permite atât hackerilor, cât și companiilor să identifice mai rapid vulnerabilitățile informatice.
„Datele analizate de cercetători arată că intervalul dintre descoperirea unei vulnerabilități și transformarea acesteia într-un instrument de atac se apropie de zero”, se arată în raport. Astfel, companiile riscă să nu mai aibă suficient timp pentru a-și proteja sistemele înainte ca hackerii să exploateze vulnerabilitățile.
În același timp, inteligența artificială ajută companiile să identifice și să remedieze preventiv problemele de securitate, reducând timpul necesar pentru intervenție.
Raportul avertizează însă că AI face și atacurile cibernetice mai sofisticate. Hackerii pot utiliza videoclipuri, înregistrări audio și mesaje deepfake pentru campanii de phishing tot mai convingătoare, menite să înșele utilizatorii și să „introducă date false în sisteme, cu scopul de a perturba activitatea companiilor”.
Principalii factori care determină amenințările cibernetice
Potrivit raportului ENISA, principalele motive și tipuri de atacuri cibernetice înregistrate în 2025 au fost:
- Motivații ideologice (57,3%) – atacuri desfășurate pe fondul unor conflicte precum războiul din Ucraina și cel din Orientul Mijlociu. Majoritatea au avut un impact limitat.
- Motivații financiare (29,3%) – atacuri în special de tip ransomware, prin care hackerii blochează accesul la date și cer răscumpărări. Acestea au avut cel mai mare impact asupra companiilor.
- Spionaj cibernetic – atacuri care prezintă caracteristici similare operațiunilor susținute de state și urmăresc furtul de informații și proprietate intelectuală.
- Atacuri DDoS – desfășurate în principal de grupări motivate politic sau ideologic, care urmăresc blocarea site-urilor prin supraîncărcarea acestora cu trafic. Acestea au fost cele mai numeroase, dar au avut un impact redus.
ENISA avertizează că distribuirea tot mai ușoară a programelor malițioase „alimentează dezvoltarea unui ecosistem infracțional profesionist”.
Europa are nevoie de mai mulți specialiști în inteligență artificială și securitate cibernetică
Deși Uniunea Europeană dispune de un cadru legislativ amplu în domeniul securității cibernetice, lipsa specialiștilor rămâne o problemă majoră, avertizează ENISA.
Potrivit raportului, organizațiile din toate sectoarele întâmpină dificultăți în recrutarea și păstrarea experților în securitate cibernetică. Un studiu realizat în 2025 arată că 45% dintre organizațiile chestionate au avut probleme în găsirea personalului cu pregătirea necesară.
ENISA avertizează că deficitul de specialiști ar putea avantaja organizațiile cu resurse financiare mai mari, care pot atrage mai ușor profesioniștii disponibili pe piață.
Agenția solicită statelor membre să combată această problemă prin extinderea inițiativelor de formare și consolidarea programelor europene dedicate securității cibernetice.
Cum răspunde Uniunea Europeană amenințărilor cibernetice
Uniunea Europeană a adoptat numeroase reglementări pentru consolidarea securității cibernetice, însă ENISA consideră că sunt necesare măsuri suplimentare, în contextul atacurilor recente.
Una dintre principalele reglementări este Directiva NIS2, care obligă sectoarele economice vizate să implementeze măsuri de protecție a infrastructurii critice. Deși termenul de transpunere a fost octombrie 2024, directiva nu a fost încă introdusă în legislația tuturor statelor membre.
Atacurile asupra sistemelor frigorifice din nouă țări europene au evidențiat vulnerabilități în anumite sectoare. Potrivit experților, multe companii se concentrează pe protejarea sistemelor financiare, neglijând securitatea echipamentelor conectate la internet.
UE a adoptat și Regulamentul privind reziliența cibernetică, care va deveni pe deplin aplicabil în decembrie 2027 și va facilita raportarea incidentelor și schimbul de informații.
Totodată, Regulamentul privind solidaritatea cibernetică, intrat în vigoare în februarie 2025, consolidează capacitatea UE de a detecta și gestiona atacurile printr-un sistem european de alertă, un mecanism de urgență și o rezervă de securitate cibernetică.
