Inteligența artificială ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine modul în care comunică animalele, pe măsură ce cercetătorii folosesc tot mai mult învățarea automată pentru a analiza sunetele produse de diferite specii, de la păsări și elefanți până la balene și delfini, relatează Euronews.com.
Un model AI poate recunoaște sunetele animalelor cu o precizie de până la 99%
Una dintre organizațiile aflate în prima linie a acestor cercetări este Earth Species Project, o organizație nonprofit din SUA care dezvoltă modele de inteligență artificială pentru a analiza sunetele emise de animale și pentru a identifica tipare care ar putea explica modul în care comunică diferite specii.
Organizația folosește inteligența artificială pentru a descifra comunicarea animalelor, având ca obiectiv pe termen lung înțelegerea mesajelor pe care acestea încearcă să și le transmită.
În acest scop, a dezvoltat NatureLM-audio, un model de inteligență artificială conceput pentru a recunoaște și clasifica sunetele animalelor, pentru a identifica diferite tipuri de vocalizări și pentru a analiza colecții vaste de înregistrări audio.
Modelul poate fi utilizat și pentru a studia sunetele animalelor prin intermediul unor instrucțiuni formulate în limbaj natural, ceea ce le-ar putea permite cercetătorilor să analizeze înregistrări în doar câteva minute, în loc de luni întregi.
În cadrul unui test realizat pe baza înregistrărilor din proiectul australian FrogID, o inițiativă națională de conservare a biodiversității, NatureLM-audio a obținut o precizie de 99% în diferențierea sunetelor emise de broaște de alte înregistrări și de 82% în identificarea anumitor specii de broaște.
Cu toate acestea, recunoașterea sunetelor animalelor reprezintă doar o parte a provocării. Cercetătorii încearcă, de asemenea, să stabilească ce semnificație au aceste sunete.
De la recunoașterea sunetelor la înțelegerea comunicării animalelor
Earth Species Project colaborează cu cercetători care studiază mai multe specii de animale, printre care orcile, ciorile și cintezele zebră.
În colaborare cu cercetători de la Universitatea McGill din Canada, organizația a dezvoltat un model de inteligență artificială numit ZF-AIM, pentru a studia interacțiunile vocale dintre cintezele zebră.
Modelul este conceput pentru a genera în timp real sunete asemănătoare celor emise de păsări, permițându-le cercetătorilor să studieze modul în care acestea reacționează la sunetele create de inteligența artificială.
Experimentele sunt deosebit de interesante deoarece nu se limitează la simpla analiză a înregistrărilor, ci urmăresc și modul în care animalele reacționează la sunetele generate de inteligența artificială.
Cu toate acestea, tehnologia nu poate încă să traducă ceea ce transmit păsările, iar cercetătorii nu au reușit să stabilească o conversație între animale și mașini.
Cum încearcă Google să descifreze limbajul delfinilor cu ajutorul AI
Alte proiecte folosesc o abordare similară pentru studierea mamiferelor marine.
Google DeepMind a dezvoltat DolphinGemma, un model de inteligență artificială antrenat pe baza înregistrărilor colectate de-a lungul mai multor decenii de la delfinii pătați din Atlantic, aflați în sălbăticie, în cadrul proiectului Wild Dolphin Project.
Modelul analizează secvențele de sunete emise de delfini pentru a identifica tipare repetitive și pentru a anticipa ce sunete ar putea urma.
Cercetătorii speră că această tehnologie ar putea contribui, în cele din urmă, la dezvoltarea unui vocabular comun între oameni și delfini. Cu toate acestea, modelul este utilizat în prezent pentru a studia modul în care comunică aceste animale, nu pentru a traduce sunetele lor în limbaj uman.
Cât de aproape suntem de a putea comunica cu animalele?
Deși inteligența artificială le oferă oamenilor de știință noi modalități de a analiza comunicarea animalelor, traducerea acesteia în limbaj uman rămâne o provocare mult mai mare.
Sunetele emise de animale trebuie interpretate în contextul altor informații, inclusiv comportamentul acestora, relațiile sociale și condițiile de mediu.
De exemplu, un sunet repetitiv ar putea fi asociat cu o anumită activitate, dar acest lucru nu înseamnă automat că cercetătorii înțeleg ce încearcă animalul să transmită.
Oamenii de știință trebuie, de asemenea, să verifice dacă interpretările lor sunt corecte, observând modul în care animalele reacționează în cadrul unor experimente controlate.
În viitor, această tehnologie ar putea avea aplicații care depășesc simpla satisfacere a curiozității oamenilor față de lumea animalelor.
Ce riscuri ar putea avea folosirea inteligenței artificiale pentru comunicarea cu animalele
Cu toate acestea, dacă oamenii de știință vor învăța să identifice și să reproducă semnalele emise de animale în timpul împerecherii, în situații de pericol sau în cadrul interacțiunilor sociale, aceeași tehnologie ar putea fi folosită pentru a atrage animalele, pentru a le perturba comportamentul sau pentru a facilita capturarea lor.
Cercetătorii și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la efectele pe care le-ar putea avea difuzarea sunetelor generate de inteligența artificială în rândul populațiilor de animale sălbatice, în special dacă semnalele sunt interpretate greșit sau interferează cu sistemele lor naturale de comunicare.
Există și semne de întrebare privind fiabilitatea interpretărilor realizate de inteligența artificială.
Identificarea unor tipare în sunetele animalelor nu înseamnă neapărat și înțelegerea semnificației acestora, ceea ce creează riscul ca oamenii să le atribuie animalelor intenții sau emoții pe care acestea nu le-au exprimat în realitate.
Prin urmare, provocarea nu constă doar în dezvoltarea unei tehnologii capabile să înțeleagă comunicarea animalelor, ci și în asigurarea faptului că aceasta este utilizată în moduri care protejează animalele studiate.
