„Sală de cinema din perioada comunistă, rămasă în paragină” - această propoziție este valabilă oricărui oraș din România. La Cluj, însă, un astfel de spațiu a fost redat comunității și transformat în prima galerie muzicală permanentă din țară. Efortul este unul privat și, de la caz la caz, necesită investiții chiar și de câteva sute de mii de euro.
Săli de cinema, transformate în hub-uri culturale
La peste 30 de ani de la căderea comunismului, în țară mai funcționau 95 de cinematografe de stat, față de peste 400 câte erau deschise înainte de 1989. Multe au fost lăsate în paragină cu anii, așa cum a fost și cinematograful Steaua Roșie, aflat la 2 minute de centrul orașului Cluj-Napoca. După un efort de ani de zile, spațiul a devenit prima galerie muzicală permanentă din România.
Alin Vaida și echipa lui și-au propus să redea spațiul comunității și să îl transforme într-un adevărat hub cultural, cu cafenea, sală de concerte și spații în care oamenii să învețe să cânte la instrumentele preferate.
Există și spații pentru activități inedite, cum ar fi personalizarea unui vinil cu ajutorul unui aparat din 1951, recondiționat complet.
„Se poate pune orice MP3, indiferent dacă e fiică-ta care a cântat la karaoke sau e iubita ta căreia vrei să îi faci o surpriză. Durează inscripționarea cât durează piesa. Aparatul primește sunetul și printr-o curea transmite către un ac care rezonează”, explică Ferencz Hunor, project manager în cadrul galeriei.
Dar a reda circuitului public o clădire veche, părăsită de zeci, necesită un efort uriaș. Dragoș Pătraru a luat spațiul în care funcționa în Ploiești o veche discotecă și a avut nevoie de 5 ani și multe lupte birocratice până să îl transforme într-un teatru capabil să găzduiască un restaurant, bibliotecă, sală de concerte și spații educative.
„Orice prost poate să facă un teatru. Foarte puțină lume își propune pentru că nu vede utilitatea unui astfel de spațiu, unei astfel de infrastructuri, dar de făcut poate să îl facă oricine și dacă am făcut noi, care nu ne pricepem… Am plecat de la o estimare de maximum 400 de mii de euro și am ajuns la 1 milion două sute”, spune Dragoș Pătraru, jurnalist și fondatorul Teatrului Nației.
Potrivit datelor Comisiei Europene, doar 22% dintre români participă de-a lungul anului la orice formă de activitate culturală. Adică cel mai mic procent dintre țările Uniunii Europene.
