După Revoluția din '89, Spania a devenit casă pentru mulți români care și-au căutat o viață mai bună peste hotare. Oamenii și-au făcut aici un rost, mulți dintre ei și-au adus și familiile din România, dar nimeni nu s-a rupt complet de țara din care a plecat.
- În perioada 1 iulie – 10 decembrie 2026, Euronews România desfășoară proiectul „Diaspora România”, dedicat românilor din diaspora europeană, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Românii au deschis afaceri de succes în orașele în care credeau că vor sta poate doar câteva luni, însă s-a dovedit că viața avea alte planuri pentru ei. Iată câteva dintre poveștile lor.
În Elche i-am cunoscut pe Aurelia și Radu Coșarbă. Cei doi au ajuns în Spania pentru prima dată în urmă cu 22 de ani. Planul era să stea trei luni și apoi să se întoarcă acasă.
Aurelia, antreprenor român stablit în Spania: A fost greu că nu știam limba, practic. Dorul pentru copil tot timpul îl aveam. Erau nopți în care plângeam și el îmi spunea: stai liniștită că o să vină și zile bune. A trebuit să muncim din greu. Când am venit aici am muncit la cules de lămâi, la cules de portocale, la roșii. Am făcut de toate. Am început cu munca de jos.
Greutățile prin care au trecut i-au făcut să-și dorească să-i ajute pe cei aflați, poate, la început de drum în străinătate. Așa că au angajat și români în restaurantul pe care îl au de trei ani. În plus, au adus și în farfurii țara natală.
Aurelia, antreprenor român stabilit în Spania: Eram un pic sceptică pentru că, zic, dacă nu o să meargă. Dar zic, până la urmă, nu strică să încercăm. Și am adus bucătăria românească cu ciorbă de burtă, cu papanași, cu sarmale, cu mici. Și e chiar foarte bine. Ne-a mers foarte bine.
Radu, antreprenor român stabilit în Spania: Cam toate națiile posibile și imposibile vin. Încearcă mâncarea românească foarte mulți, sunt încântați.
53 de mii de români și-au deschis o afacere în Spania
În Madrid l-am cunoscut pe Cătălin Lupu, al cărui local a primit șase ani la rând premiul Sol Repsol, cea mai înaltă distincție acordată celor mai bune restaurante și chefi din Spania și Portugalia.
Preparatele care i-au adus premiile nu sunt, însă, cele mai căutate, ci platoul românesc.
Cătălin, antreprenor român stabilit în Spania: Și știți care este, probabil, platoul cel mai bun din casa asta? Zacusca românească.
Carnea premium, mult studiu și modul de gătire au făcut ca restaurantul deschis în urmă cu 19 ani să fie un reper, inclusiv pentru vedete.
Cătălin, antreprenor român stabilit în Spania: Avem foarte mulți politicieni, avem scriitori, avem fotbaliști aproape toți. Și Cristiano Ronaldo a fost aici. Și Iker Castillas. Au casă aici, lângă noi. Marcos Llorente foarte bun client. Mulți, mulți. Roberto Carlos.
Succesul nu l-a făcut să uite cum a ajuns în punctul în care este acum. Pe tunica albă are mereu imaginea brodată a tricolorului.
Cătălin, antreprenor român stabilit în Spania: Ca să nu uităm de unde am plecat și din mândria de a fi român. Pentru că destul de multe prostii se vorbesc de multe ori despre noi și așa arătăm că putem să facem și lucruri bune, nu numai lucruri rele.
Gustul de acasă, dus la mii de kilometri îndepărtare
Viorel Mîrzan a plecat din Botoșani în 1996, când ieșirile din țară nu erau la îndemâna oricui. Erau 11 copii acasă. Rând pe rând au plecat cu toții în peninsula Iberică. Viorel plănuise să stea în Spania trei ani. 30 de ani mai târziu, e tot aici. La fel și întreaga familie.
Era greu. Am venit, cum să spun, fraudulos. Treceam prin Polonia, din Polonia am trecut în Germania și așa am venit. Ilegal.
Aici și-a cunoscut soția, româncă și ea. Și tot aici, în urmă cu 19 ani, când s-a născut prima lor fetiță, a deschis un restaurant.
A dus gustul de acasă la mii de kilometri distanță.
Viorel, antreprenor român stabilit Spania: Am început cu mâncare spaniolă și după aia am început să bag un pic de mici, tochitură, sarmale, toate astea, încet, încet.
Și-a dorit să ajute alți români, așa că le-a dat un loc de muncă în restaurant celor care i-au trecut pragul. Iar ca Viorel sunt și mulți alți români în Spania.
Studenții români creează legături
Brianna Poiană a preluat Liga Studenților Români din Spania din dorința de a crea legături între tinerii ca ea.
Brianna, președinta Liga Studenților Români din Spania: Motto-ul ligii este „Acasă departe de casă” și, într-un fel, vor să apropie acești studenți străini din țara lor în străinătate, să cunoască alți români, alți studenți, cum este să trăiești în țara aceea.
Cu gândul la cei dragi din România și pentru a nu-și pierde rădăcinile, Brianna vrea să transmită ce a învățat de la părinți și copiilor români din Spania. Ea însăși avea doar doi ani când au adus-o părinții în peninsula Iberică.
Brianna, președinta Liga Studenților Români din Spania: De la început părinții au avut grijă ca toată cultura și tradiția românească să fie foarte prezentă. Mereu am vorbit română în casă, ceea ce, în comparație cu alți prieteni pe care îi am, se vede foarte mult. Și mereu au încercat să fiu integrată cât de mult pot și în partea din România. Chiar dacă sunt aici de atâția ani, până la urmă este țara mea și eu sunt mândră să zic că sunt româncă.
Tradiția și dansurile alină dorul de casă
Cu sufletul între două patrii, mulți dintre români s-au adaptat țării adoptive, dar prima casă nu se uită niciodată. Întâlnirile cu cei din comunitate mai alină dorul. Nu au luat cu ei doar mâncarea, ci și muzica, dansul, cultura.
În garajul Mariei Cunțan se prind horele și se pregătesc spectacole cu tradiții românești.
Maria Cunțan are 65 de ani și în ultimii 25 a lucrat în Spania. În urmă cu trei ani, împreună cu alți români, a pus bazele Asociației Tradiții Românești.
Maria, președinte Asociația Tradiții Românești, Spania: Să nu ne uităm niciodată rădăcinile, tradițiile, strămoșii noștri, de unde am plecat. Am luat cu noi tot: costumul, ia cusută manual. Detaliile sunt cusute cu mâna, muscuțe le zice la noi.
Ioana, membru Asociația Tradiții Românești, Spania: Sentimental și sufletește mă simt ca și cum aș fi acasă, fiind între români.
Asociația a devenit familie pentru românii care vin aici ca să mai micșoreze, măcar sufletește, distanța dintre ei și țara pe care au lăsat-o în urmă.
Editor coordonator: Amalia Dascălu
Jurnalistă: Carmen Ciocan
Cameraman: Cristi Petrescu
Montaj: Alexandru Dimitriu
