În călătoria noastră prin „Diaspora România” am ajuns în inima Vienei, unde credința și mâncarea tradițională îi ajută pe mulți români să rămână aproape de țară.
Pe Löwelstraße, în centrul Vienei, românii s-au adunat dis-de-dimineață pentru slujba de la biserică. Preț de câteva ore, sunt uniți de două lucruri: România din gând și credința din suflet. Fie că au plecat din România de zeci de ani sau doar de câteva luni, mulți români din Viena își caută alinarea la slujba ținută în limba cu care au crescut.
- În perioada 1 iulie – 10 decembrie 2026, Euronews România desfășoară proiectul „Diaspora România”, dedicat românilor din diaspora europeană, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Capela românească din inima Vienei, veche de 120 de ani
Pentru Călina, care e de 14 ani în străinătate, acest loc și comunitatea îi aduc liniște. S-a născut în Oradea și înainte de a se stabili în Viena, a trecut și prin Spania. Întreaga călătorie, deși lungă și complicată, i-a salvat viața.
Călina, româncă stabilită în Austria: În România, când m-au diagnosticat, pur și simplu au zis că mai mult de două-trei săptămâni nu o să mai trăiesc. Am făcut un preinfarct și așa mi-au descoperit boala. Se numește arterită takayasu. Și prima dată am avut nevoie de stenturi și nimeni în țară n-a vrut să-mi pună, pentru că mi-au și spus că ei nu vor rebuturi.
Acum are 28 de ani, este căsătorită și și-a găsit propriul drum în viață. Pentru că a ales să plece, acum poate visa la viitor. Dar nu i-a fost deloc ușor, iar România i-a rămas în suflet, chiar dacă locul ei e acum departe de țara natală.
Călina, româncă stabilită în Austria: Mi-e dor de copilărie. De grădina bunicilor, de nu știu … viața simplă, fără griji. De asta și aici, fiind mai aproape de Dumnezeu, în această capelă și în orice biserică, parcă un pic ne apropiem de acea amintire.
În urmă cu ani buni, Ana Rogojanu a simțit diferența dintre civilizații și, pentru un moment, a crezut că trebuie să aleagă. Ajunsese în Viena de mic copil, avea doar cinci ani, imediat după Revoluția din '89.
Ana Rogojanu, româncă stabilită în Austria: A fost o perioadă când simțeam asta ca un oarecare conflict, ca și cum ar trebui să mă decid pentru România sau pentru Austria și așa cu anii am ajuns la concluzia că pur și simplu amândouă fac parte din ceea ce sunt eu. Și sper și pentru copiii mei să găsească așa o cale naturală, să recunoască și faptul că părinții lor vin din România ca fiind parte din ei și, în același timp, să se simte acasă aici.
De altfel, Ana a venit la slujbă cu Luca, cel mai mic dintre cei patru copii pe care îi are. E și el acum parte dintr-o comunitate care nu mai are granițe.
Peste 140.000 de români s-ar afla în Austria.
Spre finalul slujbei câțiva români pregătesc masa în bucătăria capelei. Fiecare aduce câte puțin din ce are. Aici o găsim și pe Liliana Țopea, fostă handbalistă. În România a jucat la Oltchim Râmnicu Vâlcea, cu care a câștigat campionatul de două ori și o dată cupa. A plecat din țară apoi, iar lista trofeelor sportive s-a îmbogățit inclusiv cu trei Cupe ale Campionilor Europeni. În 1992 avea să reprezinte Austria la Jocurile Olimpice.
Acum este căsătorită cu un austriac și are o fată de 24 de ani, care îi calcă pe urme. Biserica românească este locul în care simte că se întoarce acasă.
Liliana Țopea, româncă stabilită în Austria: E ca o tradiție la noi după slujbă ne adunăm, mai povestim, ne simțim ca acasă. Eu sunt plecată de mult și te obișnuiești cu timpul. Dar nu e an să nu merg acasă și să mă bucur să fiu cu cei dragi, cu toată familia și cu prieteni, cu colege de handbal.
Oamenii să nu plece singuri…
Preotul Răzvan Gască este cel care îi aduce laolaltă pe români. A plecat din Piatra Neamț, iar prima destinație i-a fost Franța. A doua, Germania. Despre Austria a crezut inițial că e doar un popas în drumul său înapoi acasă. N-a fost așa, iar acum, în capela veche de 120 de ani, a devenit sufletul comunității românești din Viena. Aici, nimeni nu e singur.
Răzvan Gască, preot: Pe lângă participare și apropierea de Hristos, oamenii să nu plece singuri, adică să nu vină singuri, să plece tot singuri. Eu tot îi încurajez să se cunoască, le fac cunoștință între ei, cumva ca să trăiască, să aibă posibilitatea să trăiască cât mai românește.
Mâncarea românească, atracție pentru vienezi
Viena este locul în care s-a format și familia Ursaciuc și în care și-au deschis un restaurant românesc. La câțiva pași de Stephansplatz, descoperim străduțele pe care cândva ar fi pășit artiști intrați în istorie, cum ar fi Mozart sau Beethoven. Acum este un loc în care românii, austriecii și turiștii vin laolaltă pentru a se bucura de gustul românesc.
Lucian Ursaciuc, cofondator restaurant românesc: Am crescut în niște bucătării simple, dar foarte autentice. Bunicii mei, amândoi părinții găteau foarte bine. Am știut ce înseamnă să fii gazdă bună.
Elena Ursaciuc, cofondator restaurant românesc: Sunt bucuroasă și trăiesc un sentiment extraordinar datorită faptului că gătesc și sunt bucătar în această instituție a noastră, dar că le nimerim gusturile oamenilor și spun: da, exact ca la mama.
De loc din Suceava, Lucian și Elena trăiesc de aproximativ 20 de ani în Austria, unde s-au și născut cei trei copii ai lor. Au muncit zi și noapte pentru a-și îndeplini visul și în 2017 au deschis restaurantul românesc din inima Vienei.
Lucian Ursaciuc, cofondator restaurant românesc: La Suceava sunt părinții mei, este totul… familia de acasă, părinții mei. Reușesc să merg aproape lunar la Suceava. Și atât cât sunt părinții… După aia nu știu ce legătură va mai fi cu România.
Pentru unii dintre cei care iau un loc la masă, mâncarea tradițională este momentul în care descoperă România. Pentru alții, e momentul în care… și-o reamintesc. Și în ton cu tradiția locului, restaurantul adună în continuare artiști.
Elisabeta Marin a venit în Austria în urmă cu 20 de ani. Avea să cânte la Opera de Stat din Viena.
Elisabeta Marin, româncă stabilită în Austria: Aveam 24 de ani când am venit, abia terminasem Conservatorul și pentru mine… eram încă un pui. A fost ceva într-adevăr extraordinar, o experiență cu care nu te întâlnești decât o dată în viață.
Și tot aici ne-am întâlnit și cu scriitorul și regizorul Dan Stoica. Este de 37 de ani în Austria. Pentru el, nu pământul este cel care îl face român.
Dan Stoica, român stabilit în Austria: Mi-am luat țara cu mine… limba. Eu public în fiecare an câte o carte în limba română. Am încercat la un moment dat să scriu în franceză sau în germană, dar mi-am dat seama că nu funcționează. Funcționează numai limba în care te-a format. Sufletul unui om e format din limbă și din caracter. Caracterul ăsta e românesc. Orice aș face.
Acasă nu e doar un loc. Acasă e suflet și e dor. Iar dorul de țară este cel care păstrează vie cultura românească, în orice colț al Europei s-ar afla românii. Și asta pentru că România se simte și se trăiește prin vocile lor.
Editor coordonator: Amalia Dascălu
Jurnalistă: Maia Bondici
Cameraman: Daniel Stan
Montaj: Cosmin Buță
