Țara din a cărei istorie lingvistică se revendică și limba română, țara care a fost leagănul civilizației latine din care inclusiv România de azi își trage rădăcinile, Italia a fost mereu în topul destinațiilor pentru românii plecați de acasă. Iar mulți dintre ei au și rămas acolo, construindu-și o viață nouă.
- În perioada 1 iulie – 10 decembrie 2026, Euronews România desfășoară proiectul „Diaspora România”, dedicat românilor din diaspora europeană, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Claudia Catană avea doar 19 ani când a decis că merge pentru trei luni în Italia și apoi se întoarce la Sibiu cu banii câștigați. Planul de acasă nu s-a mai potrivit cu ce avea să se întâmple. La început a lucrat în curățenie, ca babysitter, ospătar. A făcut de toate până și-a găsit locul.
Claudia, chef bucătar român, stabilit în Italia: Și am zis că, totuși, parcă nu aș vrea toată viața să o trăiesc așa. Vreau ceva mai mult de la viață. Aveam dorința să fac ceva mai mult.
Moștenise pasiunea pentru gătit de la mama sa, așa că a decis că asta e calea ei. A învățat și a muncit până a reușit să lucreze inclusiv în bucătăria unui restaurant cu o stea Michelin. Iar fiecare pas parcurs, fiecare rețetă învățată și perfecționată, toate au adus-o mai aproape de propriul restaurant, pe care l-a deschis în 2020, în plină pandemie.
Claudia, chef bucătar român, stabilit în Italia: A fost foarte greu, foarte dificil. Nu mai știam dacă mai puteam deschide pentru că nu se știa nimic. Era sfârșitul lumii în momentul ăla.
Pentru ea a fost abia începutul unei povești cu aromă, gust și... recunoaștere.
Claudia, chef bucătar român, stabilit în Italia: Este primul restaurant în Bracciano care a fost recunoscut cu o furculiță Gambero Rosso. Restaurantele care sunt premiate cu o furculiță, două, trei, sunt simbol de calitate, de ceva autentic, de persoane care caută să facă o bucătărie adevărată italiană.
Sursa foto: Arhiva personală a Claudiei Catană
Bracciano e la 30 de kilometri de Roma, iar restaurantul e într-o zonă istorică, la baza unei fortărețe impresionante, cunoscută și sub numele de Castel Bracciano. Aici apare magia culinară.
Deși a învățat cum să pregătească rețetele tradiționale italiene, în 2021 a ales să reprezinte România la un concurs internațional de cușcuș.
Sursa foto: Arhiva personală a Claudiei Catană
Claudia, chef bucătar român, stabilit în Italia: Eu am vrut să reprezint România, să duc România la acest concurs, pentru că nu a mai fost niciodată reprezentată de un bucătar. Am făcut ciorba de miel și am hidratat cușcușul cu ciorba de miel. Și am mai făcut și o dulceață de rubarbă și un sos de cătină.
Rețeta a fost câștigătoare, așa că a devenit campioană mondială la cușcuș, cu acea combinație de arome despre care spune că îi reprezintă rădăcinile românești.
Moldovenii din inima Italiei
Moștenirea românească a fost și punctul de plecare pentru Asociația Plaiurile Moldovei. Geografic eram în Roma, însă sufletește ne-am găsit printre români cu dor de țară, care ne-au întâmpinat cu pâine, sare și voie bună.
De profesie învățătoare, Mariana Floroiu a pus bazele Asociației Plaiurile Moldovei în special pentru că și-a dorit ca cei mici să afle despre tradițiile din țara natală a părinților lor.
Aici copiii învață să coase o ie la atelierul de meșteșug, învață limba română, dar și să cânte și să danseze.
Mariana, președintele Asociației Plaiurile Moldovei: Ăsta este și motivul pentru care mi-am deschis această asociație; de a lucra cu copiii, de a lucra cu oamenii, de a ne ține vii tradițiile. Chiar de suntem departe de țară, sângele de român e sânge de român.
Aici l-am cunoscut și pe Gabriel Pîrjolea. A absolvit Școala Populară de Artă la Iași, secția coregrafie.
Pașii l-au purtat în Italia cu sens. Acela de a dărui tot ce știe despre dansul popular. A înființat Asociația Spirit Românesc împreună cu Dana Mihalache
Gabriel, român stabilit în Italia: Ea a scris un proiect pe care l-a depus la Agenția de Strategie Guvernamentală în acele timpuri și a fost aprobat. Și m-am trezit peste noapte primul profesor de cultură și tradiție populară românească din Italia. Era un proiect pilot. Se numea „Niciun loc nu e departe”.
Și a fost doar începutul. Pe parcursul a zece ani a organizat peste 200 de spectacole pentru comunitatea românească.
Noi avem o bogăție inestimabilă în ceea ce privește folclorul românesc și este păcat să nu profităm de ea. Încercăm să facem în micul nostru univers ceea ce putem.
În Italia, România e aproape la orice pas. Asta și datorită unor oameni ca Robert Mereuță.
Robert, antreprenor român, stabilit în Italia: Ideea noastră este să reușim să promovăm România prin absolut tot ce înseamnă produs românesc, dar și artizanal.
Robert Mereuță și-a început aventura în Italia în anul 2000. A lucrat în construcții, iar zece ani mai târziu, cu gândul la gustul de acasă și pentru că trebuia să străbată 50 de kilometri ca să găsească produse românești, a decis să deschidă un magazin.
Robert, antreprenor român, stabilit în Italia: Când ești plecat de foarte mult timp orice te face să te simți acasă îți dă ca o liniște, mai mult. Sunt și produse care nu se pot înlocui. Cred că cel mai greu mi-a fost câțiva ani de zile că nu găseam smântână. Puteam să înlocuiesc orice, smântâna, brânza cu smântână era ceva de neînlocuit. Și aia cred că a fost un stimul foarte mare.
De la ideea inițială a unui magazin online a ajuns să amenajeze un depozit. După doi ani i s-a alăturat Mihaela, care avea deja experiență în domeniu. Și de atunci aduc pe mesele românilor gustul de acasă.
Mihaela asociat depozit engros cu produse românești, în Italia: Ei au o smântână, dar au o smântână dulce. Noi, în schimb, a noastră este fermentată, a noastră se combină foarte bine cu mămăliguța. Dacă mălaiul există și pe rafturile magazinelor italienești, la noi mălaiul se cumpără cel românesc.
Afacerea a crescut și acum au peste 4.000 de produse pe care le aduc din România. De la obiecte de artizanat, la mezeluri și lactate, la borș și chiar legume.
Robert, antreprenor român, stabilit în Italia: Inițial mi se părea absurd să vinzi zarzavat la grădinar, dar s-a descoperit că se poate. Sunt multe produse care nu există. Sunt multe produse de care noi suntem îndrăgostiți de ele, că am crescut cu ele. E greu de susținut doar o idee. Sunt mai multe.
Produse românești am găsit și în magazinul deschis de soții Mihaela și Rafael Predică.
Marinela, româncă stabilită în Italia: Produse din carne și brânzeturi le cumpăr de la români. Așa îmi trece și dorul și pofta.
Până să aibă magazinul, cei doi soți au trecut prin multe. Rafael a plecat în 1999 din țară. Era o perioadă complicată pentru românii care voiau să ajungă în străinătate.
Rafael, antreprenor român, stabilit în Italia: Cum a fost? Clandestin, ca tot românul pe vremea aia, că România era în afara Uniunii și practic am mers până în Croația legal, cu viză, după care am făcut vreo cinci zile până la Trieste noaptea, prin pădure. Am lucrat, ca tot românul, în construcții, necalificat. Am locuit la părăseală, cum se zice aici. Adică la o casă nelocuită. Neavând acte, eram clandestin.
Mihaela, antreprenor român, stabilit în Italia: Atunci era greu. Sincer, când am venit nu știam să zic nici da, nici nu. Am lucrat ca badantă, că altceva nu găseai. Și stai cu doi bătrâni în casă și să nu știi să vorbești bine, îți venea să plângi mereu.
În 2002 Rafael și-a rezolvat situația și s-a angajat șofer de camion. Dar și-au dorit altceva, așa că din banii pe care au reușit să-i strângă în anii de muncă au deschis, în 2008, primul lor magazin cu produse românești. Cu timpul au deschis alte două magazine, le-au vândut pe toate și au deschis unul mai mare.
Poți să reușești și în altă țară, poți să faci ceva, nu numai să rămâi în anonimat. Dacă vrei trebuie să reușești să faci ceva. Și, până la urmă, a mers.
Ca ei sunt mulți alți români, aflați acum la mii de kilometri distanță de țara în care s-au născut. Fie că-și doresc să se întoarcă în România la un moment dat sau aleg să rămână în țările de adopție, românii din diaspora continuă să-și poarte în suflet dorul și să arate și altora tot ce au luat ei mai bun și mai frumos de la primul... acasă.
Editor coordonator: Amalia Dascălu
Jurnalistă: Carmen Ciocan
Cameraman: Cristi Petrescu
Montaj: Alexandru Dimitriu
