România va avea, în premieră, o hartă a genomului național, după ce un institut creat în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” a câștigat un proiect european de 85 de milioane de euro. Cercetătorii vor secvenția ADN-ul a 5.000 de persoane pentru a crea un genom de referință al populației din România.
Un genom național reprezintă o hartă genetică de referință a populației unei țări, realizată prin studierea ADN-ului unui număr mare de persoane. În cazul României, cele 5.000 de secvențe de AND vor putea ajuta la identificarea variantelor genetice cel mai des întâlnite în populația locală și pentru a înțelege mai bine particularitățile genetice ale românilor.
Eventual, datele obținute vor putea ajuta la dezvoltarea medicinei personalizate, la diagnosticarea mai rapidă a unor boli și la adaptarea tratamentelor în funcție de profilul genetic al pacienților.
Doctor Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, a explicat pentru Euronews România că prin proiectul are 19 parteneri din toată țara, România va avea astfel prima hartă genomică, având în vedere faptul că studiile realizate intern se bazau pe studiului genomului din alte țări.
Dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”: „Universitatea noastră a creat un Institut Național de Cercetare-Dezvoltare în Genomică și a câștigat un proiect foarte important proiectul ROGEN, un proiect de 85 de milioane de euro, având 19 parteneri din toată țara. Se va crea genomul național de referință, o hartă genomică a României, pentru că noi nu am avut această hartă genomică și ne bazam în diferite studii pe genomul studiului genomului din alte țări, 5.000 de participanți, oameni aparent sănătoși la care determină genomul și va deveni ca o referință pentru studiile pe care le facem asupra modificărilor genetice și genomice din altă patologie.
Mai mult, a declarat doctorul Jinga, pe baza acestei hărți genomice va vi mai ușor de prezis la ce boli suntem predispuși după naștere și va ajuta la contramăsuri, dar pe termen lung va ajuta și din punct de vedere financiar, pentru că astfel tratamentele vor fi precise și „nu mai cheltui banii cu tratamente care nu au niciun efect”.
Dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”: „Probabil, în viitor, se va prezice după naștere cam la ce boli ești predispus și atunci poți să iei niște măsuri ca, deși ai o genă defectă, să poți să contracarezi acest lucru.
Dacă ai o boală după aceea și faci un test genomic, știi la ce-ți răspunde, nu mai cheltui banii cu tratamente care nu au niciun efect. Sau dacă ai o afecțiune, știi modul în care va evolua în funcție de modificări genetice, dacă este agresivă, dacă e nevoie de un tratament mai puternic, dacă nu este de urmărit și fără să aibă efectele secundare ale medicației”.
