De Florii, mergem într-un loc în care florile au devenit sursă de inspirație pentru meșteri populari. Județul Vâlcea are două parcuri naționale majore, renumite pentru biodiversitate și peisaje spectaculoase: Parcul Național Cozia și Parcul Național Buila-Vânturarița. Aici găsim unele dintre speciile rare de plante din România. Multe dintre ele au ajuns, grație talentului meșterilor populari, pe haine sau pe obiecte tradiționale.
Dacă vă plimbați prin Parcul Național Cozia, la început de primăvară, veți descoperi o floare delicată, rară și protejată, de culoare roz-violet, comparată adesea cu un mic spectacol al naturii. Asta deși numele e mai puțin poetic: măseaua ciutei.
Este una dintre primele flori care apar după iarnă, ceea ce o face foarte valoroasă și simbolică, fiind asociată cu ideea de viață nouă și credință.
Florile vâlcene, așa cum sunt cele descoperite de călători în parcurile naționale Cozia și Buila-Vânturarița, sunt parte din poveștile transformate în artă.
Floriile vâlcene, inspirație pentru meșterii populari
Maria Folta, învățătoare, meșter popular: „Acestea sunt florile primăverii, florile care împodobesc grădinile noastre în anotimpul primăvara, începând cu prima floare, ghiocelul, care sună clopoțelul și anunță venirea pimăverii. După ghiocel, înfloresc tămâioarele sau toporași, cum le spunem noi, iar o poveste veche spune că ar fi lacrimile primăverii, fiindcă a învins iarna și ea poate să stăpânească întreaga natură.După aceea, înfloresc viorelele, care împodobesc pădurile, primăvara. Și s-ar spune că sunt lacrimile Maicii Domnului.”
În preajma Floriilor, apare și floarea Paștelui, despre care legendele și tradițiile de peste timp spun că ar fi născută din lacrimile lui Iisus. Tot ea este, simbolic, și regină a florilor în Vinerea Paștelui.
Toate aceste flori au fost preluate de artizani și transmise simbolic de generații la rând, cusute pe ii și costume populare, cu mesaje despre natură, credință și rădăcini.
Maria Folta, învățătoare, meșter popular: „Această cămașă o am de la străbunica mea și are peste 100 de ani de când a fost lucrată și a păstrat-o cu mult drag, mi-a fost transmisă mie acum. Această cămașă se purta la începutul secolului trecut și străbunicile noastre erau mândre și doreau ca florile câmpiei să fie păstrate în cusături și în special pe cămăși, fiindcă voiau să fie mândre și frumoase precum florile.”
Munca la astfel de piese tradiționale este adesea extrem de migăloasă. Doamna Rodica a petrecut o iarnă întreagă pentru a crea această minunată fotă, numită în regiune „zăvelcă”.
Rodica Crăcană, meșter popular: „La noi, la Costești, se poartă zăvelcă cu mărgele în față. În spate ese pe roșu. Culoarea este dată numai din mărgele. întâi le-am țesut pe alb, pe negru, și, după aceea, le-am pus mărgele. O iarnă întreagă mi-a luat să pun mărgele, e multă migală și nu poți să faci mult pe zi pentru că obosește și ochiul. 84.545 de mărgele are această zăvelcă."
În vremurile noastre, dominate de tehnologie, cine mai știe ce este un gherghef? Adică acest instrument tradițional folosit pentru cusut și broderie.
Dar astfel de instrumente încă sunt folosite de meșterii populari, de altfel, cei care duc mai departe tradițiile locului.
Alida Mocanu jurnalistă Euronews: „Suntem în apropiere de Transalpina, care traversează patru județe, printre care și județul Vâlcea, și asta m-a dus cu gândul la o turmă de oițe. Iată, o artistă din județ realizează aceste oițe superbe. Bine v-am găsit, doamnă!”
Simona Văduva, meșter popular: „Bine v-am găsit și eu. Sunt Simona Văduva, sunt originară din Râmnicu Vâlcea, mai exact din Râureni.”
Alida Mocanu jurnalistă Euronews: „Toată viața ați lucrat la aceste obiecte? Sunt migăloase.”
Alida Mocanu jurnalistă Euronews: „Sunt migăloase, dar bunicul scria crucile, avea un scris foarte frumos și am prins și eu darul acesta de a scrie frumos și de a picta. La început, părinții și bunicii îmi spuneau că a urma arta nu e o meserie bănoasă, dar m-am ambiționat și am ajuns aici.”
Floarea de colț, planta protejată și simbol al muntelui, al purității alpine, a devenit și ea motiv artistic în creațiile din lemn.
Ionela Ristea, meșter popular: „Lucrăm jucării din lemn, pictură pe lemn…"
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „Cu elemente am văzut inclusiv floarea de colt?”
Ionela Ristea, meșter popular: „Da! Floarea de colț, pentru că este una dintre florile mele preferate. Noi suntem oameni de munte, așa ne considerăm. Eu și soțul meu ne-am cunoscut pe munte și floarea de colț e în inimă.”
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „Cum este viața de artizan în doi? Așa, de cursă lungă, pe parcursul unei vieți?”
Elena Milescu, meșter popular: „O întreagă aventură. Adică unul începe și pregătește ceva, celălalt în serie, completează și finalizează. Și tot timpul se muncește tradițional și românește.”
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „În ce lucrați? Ce materiale ați preferat?”
Cornel Milescu, meșter popular: „Eu lucrez în lemn. Tatăl meu lucra în lemn și am păstrat meseria asta de lucra în lemn. Lucrez pe inimă de copac.”
Așadar, pentru artizanii din Vâlcea, sărbătoarea Floriilor este nu doar un moment religios important, ci și o celebrare a frumuseții naturii, aceea care a inspirat, artistic, generații la rând.
