Oraș mic, dar boem, cu deschidere la Dunăre și o istorie bogată, care poate fi ”citită” în multe locuri emblematice, Brăila e o poveste care merită să parcurgeți drumul până acolo. Noi am făcut asta și ne-am bucurat de un tur ghidat în centrul orașului, printre clădiri cu istorie deosebită.
Am vizitat și Teatrul „Maria Filotti”, am intrat și în Biserica Greacă, acolo am ajuns la un izvor despre care se spune că are proprietăți vindecătoare. N-am pierdut ocazia să mergem la Mănăstirea Măxineni, renăscută din propria cenușă, lăcaș de cult la supraviețuirea căruia au contribuit mai mulți domnitori de-a lungul vremurilor.
Iar pentru o masă bună, am fost primiți și omeniți în comunitatea lipovenilor din Brăila. Ne-am plimbat și pe Dunăre, cu nava Chira Chiralina, că era musai să vedem și podul hobanat.
Tur ghidat pe străduțele din centrul Brăilei
Pe străduțele orașului care și-a găsit gloria după ce a ieșit de sub dominația otomană ne-a fost ghid Mihaela Roșu, cea care știe cele mai frumoase detalii despre istoria locului: „Toate clădirile acestea pe care le vedeți sunt clădiri de secol XIX, final de secol XIX, început de secol XX”.
O clădire care practic se identifică cu Brăila e cea a Teatrului „Maria Filotti”.
„Clădirea teatrului datează din perioada anilor 1850 și a aparținut unei familii de greci armatori, familia Rally, o familie bogată care făcea comerț cu grâne pe Dunăre”, ne-a povestit Rodica Antonescu, PR al teatrului.
Pe lângă sala de spectacole, cei care pășesc în teatru au ocazia să admire în holul monumental expoziția de păpuși, dar și foaierele în care sunt elemente din arhitectura originală sau costume din spectacole.
„Sunt două costume din spectacolul Chira Chiralina, realizat în stagiunea 1996-1997, în regia Cătălinei Buzoianu. Acest foaier este deosebit prin acest covor care este făcut manual și care este imaginea în oglindă a tavanului. Și este, de asemenea, realizat, în perioada restaurării, ‘80-’88”, a mai spus Rodica Antonescu.
Ne întoarcem pe străzile orașului, unde pașii ne poartă prin locuri emblematice, încărcate de istorie. Iar ghidul nostru ne-a dus pe ceea ce era cândva Strada Regală: „Pe vremuri, sigur că aici era o podină din lemn, dar mai târziu s-a pavat așa cu piatră cubică. Și iată, astăzi avem o străduță superbă, foarte boemă, de altfel”.
Trecem pe lângă Casa Umorului Desenat și ne oprim la Biserica Greacă.
Carmen Ciocan, jurnalistă Euronews: „Biserica este absolut superbă. A fost construită în secolul al XIX-lea. Avem și înscrisul 1863, când s-a pus piatra de temelie. Și mai are ceva. La o adâncime de 15 metri se găsește un izvor, care se spune că este vindecător o dată pe an. A fost construită o fântână astfel încât să se poată lua mai ușor apă de Izvorul Tămăduirii, atunci când preoții coboară pentru a dărui mai departe credincioșilor aghiasma de aici”.
„Cea mai mare biserică a fraților ortodocși greci din afara granițelor Greciei. Alexandru Ioan Cuza a dat voie grecilor să-și construiască această biserică care arată mai întâi dorința grecilor de eliberare de sub jugul otoman. Acasă nu puteau construi biserici”, spune IPS Casian, Arhiepiscop al Dunării de Jos.
Mare parte din istoria Brăilei e în zidurile clădirilor din centru, însă Muzeul „Carol I” adună dovezile că orașul a trecut de mult prea multe ori prin sabie și foc, renăscând totuși de fiecare dată. La fel a fost și în timpul în care erau rușii aici.
„Acum, ce fac rușii. Gândesc o tramă stradală cu totul și cu totul deosebită. Uite, noi suntem exact aici, în Piața Traian, da. Piața Poligon și Grădina Publică. Ne arată un oraș cu o tramă stradală unică, radial concentrică. Toate străzile, toate axele duc la Dunăre. Poate că și de aici vorba că: “tot orbul nimerește Brăila”, ne-a povestit ghidul nostru, Mihaela Roșu.
La doi kilometri de Piața Traian este Grădina Publică, cunoscută și ca Gradină Împărătească, despre care ne-a dat mai multe detalii Ștefana Roșioru, inspector la Direcția de Cultură Brăila: „Este o grădină foarte veche din 1830. Aici avem și un castel de apă care a funcționat. A intrat în renovare. Deja așteptăm să se termine. O să se învârtă toată partea de sus. E deosebit”.
Mănăstirea Măxineni, de la nuiele lipite cu lut la biserică de piatră
Lăsăm puțin orașul în urmă și ne îndreptăm spre un loc care a reușit să renască după ani mulți în care a fost la un pas de dispariție. Mănăstirea Măxineni a fost construită în 1637 de Matei Basarab și multă vreme a fost la un pas de ruină. A fost nevoie de nouă ani de reabilitare pentru ca mănăstirea să-și recapete frumusețea de odinioară.
Inițial aici era un lăcaș mic, făcut din nuiele lipite cu lut. Matei Basarab a decis să ridice o biserică de piatră. În beciul casei voievodale de la Mănăstirea Măxineni, construită odată cu mănăstirea voievodală la 1637 se mai găsește singura parte originală a casei, un zid de piatră, descoperit de arheologi, inclusiv ocnița din aceeași perioadă.
De-a lungul timpului, fiecare domnitor al Țării Românești și-a pus amprenta asupra clădirii.
„Ultimul fiind Alexandru Ioan Cuza. După care, în contextul Primului Război Mondial, în 1917, se refugiaseră niște bulgari și austrieci în biserică și armatele române, pentru a câștiga linia frontului, au fost obligate să dinamiteze mănăstirea. Și a rămas așa aproape un secol”, ne-a povestit IPS Casian, Arhiepiscop al Dunării de Jos.
Brăila – acasă pentru cel puțin 11 minorități
Brăila e însă și loc de întâlnire pentru cel puțin 11 minorități, care, de-a lungul vremii, au găsit aici nu doar un refugiu, ci și oportunitatea unei vieți mai bune. Mai ales că orașul a fost cândva un centru economic recunoscut inclusiv la nivel european.
„Un exemplu de conviețuire cu alte naționalități: evrei, maghiari, italieni, greci. Foarte multe nave, foarte multă atmosferă, portul era plin, animat. Dezvoltarea economică era fabuloasă”, spune Mircea Ciucașu, manager al Centrului Cultural și de Agrement Chira Chiralina Brăila.
„Cu toate forțele economice locale, Brăila a devenit capitala bursei europene de cereale. Aceasta a atras și grecii, și evreii, și occidentalii, și turcii”, a adăugat IPS Casian, Arhiepiscop al Dunării de Jos.
Cea mai numeroasă comunitate este a rușilor lipoveni, ajunsă în Brăila în urmă aproape 300 de ani. Acum sunt aproximativ 4000 de etnici aici. Prof. Maria Milea, președinta Comunității Rușilor Lipoveni Brăila ne-a povestit despre costumele tradiționale: „Ceea ce port eu acum este un costum tradițional de femei. Este stilizat pentru că este un costum de scenă, însă are elementele importante ale costumului nostru tradițional prezente. Bluza aceasta poartă denumirea de koofta, pe cap am un accesoriu numit zbornik. Acest accesoriu este specific femeilor căsătorite”.
Tot aici am învățat de la Ana Oprea și cum se face un pește după rețetă lipovenească: „Peștele nu lipsește de pe mesele noastre, dar această mâncare este arhaică, păstrată din moși-strămoși. Bunicile și străbunicile noastre o făceau. De asemenea, și eu o știu de la bunica”.
Suntem lângă Dunăre, așa că nu puteam încheia vizita fără o plimbare pe apă.
Carmen Ciocan, jurnalistă Euronews: „Nava cu care ne plimbăm noi acum nu este numită întâmplător Chira Chiralina. Este simbolul Brăilei Chira Chiralina. S-au scris nenumărate legende despre o fată frumoasă din Brăila care ar fi fost răpită de un turc hain și care, în cele din urmă, ar fi fost salvată miraculos de frații săi. Deznodământul, însă, diferă de la legendă la legendă”.
Încheiem și noi aici, cel puțin pentru moment, povestea Brăilei. Dar nu uitați, aveți toate motivele să fiți călători prin România frumoasă!
Editor coordonator: Amalia Dascălu
Jurnalistă Euronews: Carmen Ciocan
Operator imagine: Răzvan Nicolescu
Montaj: Cosmin Buță
