Băutura din Stăpânul Inelelor, adică miedul, este fabricată, la modul real, în județul Buzău, mai exact, la Pătârlagele. Am descoperit-o în călătoria noastră în Geoparc UNESCO Ținutul Buzăului, de altfel, un adevărat paradis geologic al României. Și tot în această regiune, am aflat povestea unui conac restaurat de un german din Bavaria și o româncă buzoiancă. Cât despre izvoarele de petrol și Babele de la Ulmet, ele ne-au convins că legendele n-au cum să se piardă, pentru că natura chiar le ajută să aibă viață lungă.
Prima parte a călătoriei noastre în județul Buzău a început cu o vizită la trovanți. Dar, până să ajungem ei, ne-am trezit într-o poieniță superbă, care ne-a amintit de copilărie, din vremea vacanțelor petrecute la bunici. Apoi, am urcat timp de 15 minute și am ajuns la trovanții din Buzău, pe care oamenii locului le-au numit Babele de la Ulmet.
Trovanții, aceste forme bizare ale naturii, te fac să te gândești la legende de tot felul. Iar natura din preajma lor este un adevărat cadou pentru turiști. Locul unde ne aflăm face parte din Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului. În septembrie 2021, o comisie specială a evaluat locul, apoi, un an mai târziu, UNESCO a certificat statutul regiunii.
În urmă cu 12 milioane de ani, aici, la Bozioru, unde se găsesc trovanții, exista un lac preistoric. Dealurile din jur pe care le vedem astăzi s-au format de fapt prin nisipurile aduse atunci de râuri și fluvii. Apoi, timp de sute de mii de ani, nisipurile s-au întărit pe căi naturale. Astăzi, nisipul moale este îndepărtat de ploaie și vânt, scoțând la iveală aceste forme stranii pe care le numim trovanți. În jurul acestor pietre ciudate au apărut tot felul de legende și povești. Unele dintre ele spun că formațiunile ar fi gazdele unor spirite buclucașe.
Irina Țirdea, manager destinații turistice Geoparc UNESCO Ținutul Buzăului: „Există o poveste legată de copiii pământului, pentru că, dacă ne gândim la faptul că ei efectiv apar din pământ, putem să ne gândim la o naștere pe care mama Gaia o are aici, în zona Bozioru. Într-adevăr, sunt niște formațiuni spectaculoase care atrag în primul rând prin aspect. De altfel, au primit și botezul, fiecare dintre aceste formațiuni are câte un nume: Balena, Delfinul, Coloana, Broasca Țestoasă șamd”.
Ne-am continuat călătoria din zona Bozioru, spre una dintre porțile de intrare în Ținutul Buzăului. În satul Rătești, din comuna Berca, ne-am întâlnit cu Juranda și Thorsten Kirschner, la conacul lor în stil neo-brâncovenesc, pe care l-au salvat și restaurat. Conacul este și reședința familiei. Dar călătorii se pot caza aici într-una din casele construite în stil țărănesc-valah sau boieresc. Gazdele noastre s-au cunoscut la Paris. S-au căsătorit și s-au mutat în România. Thorsten este bavarez, din Germania, dar spune că a găsit o mulțime de motive pentru a se stabili în Ținutul Buzăului, în urmă cu 13 ani.
Thorsten Kirschner, consultant financiar, proprietar conac: „Unul este Dealul Mare, zona viticolă, îmi place și vinul, îmi plac și chestiile culinare, și numărul doi a fost proiectul de la Geoparc, atunci nu era încă UNESCO, era Geoparc Ținutul Buzăului, iar pe Valea Buzăului și Munții Buzăului, am văzut eu un potențial enorm turistic. Și atunci am hotărât: De ce nu ne mutăm aici?! Când ne-am plimbat în zonă, am văzut foarte multe case lăsate în paragină, case frumoase, în special în Dealul Mare, dar și aici în zonă. Și am spus că ar fi o oportunitate enormă să cumpărăm o casă cu suflet și să renovăm, dar nu a fost așa de simplu”.
Casa cu suflet despre care vorbește Thorsten este chiar acest conac din 1930. I-a aparținut boierului Constantin Grigorescu și era loc de întâlnire pentru bogații acelor vremuri. Astăzi, spațiul extins a devenit pensiune agroturistică.
Pentru Juranda Kirschner, chef bucătar și proprietară a locului, acest spațiu înseamnă amintirea copilăriei sale.
Juranda Kirschner, Chef bucătar, proprietar conac: „Înseamnă toată copilăria pe care am petrecut-o în ținutul ăsta, în libertate, unde mamele noastre nu știau de noi și mi-am dorit același lucru și pentru copiii mei. Bine, mi-am dorit cumva să pun zona asta pe harta turistică și eu, și soțul meu. Și atunci am spus că cea mai bună soluție este să ne mutăm cu totul, ceea ce am și făcut”.
Juranda este și cea care se ocupă de bucătărie. Promovează mâncarea sănătoasă, de tip Slow Food și le oferă turiștilor un meniu în care tradiționalul și bucătăria fină se îmbină perfect. Tot ceea ce pregătește pentru turiștii ajunși la conac îți amintește cu siguranță și de rețetele bunicii, dar și de bucătăria cu un aer mai sofisticat, inspirată din Franța sau Italia.
Legumele folosite de Juranda sunt crescute în propria grădină, iar meniul este adesea un regal în adevăratul sens al cuvântului, din care nu lipsesc produsele tradiționale pe care le combină cu ierburi exotice sau chiar cu trufe. Dar totul trebuie să fie proaspăt, așa că mâncarea se schimbă în funcție de anotimp.
Juranda Kirschner, Chef bucătar, proprietar conac: „Este o experiență. Este ceea ce ne-au învățat bunicii și ceea ce am învățat de la mama: să mâncăm pe firul sezonului. Bineînțeles că mâncarea era mai simplă pe vremea respectivă, eu am încercat cumva să o aduc la alt nivel și să îi dau un plus valoare”.
Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului - trasee montane, de bicicletă și rafting
Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului are toate atuurile pentru a atrage turiști. Se întinde pe teritoriul administrativ a 18 comune și are o suprafață de aproximativ 1036 de km².
Thorsten Kirschner: „Aici avem natura, avem trasee, în munți, se poate face rafting, poți să mergi la crame, la vânătoare de trufe, este o ofertă premium pe care am dezvoltat-o. Sunt mulți care vin cu biciclete, adică este ceva pentru oameni activi”.
Juranda Kirschner, chef bucătar, proprietar conac: „Nu departe de noi sunt Vulcanii noroioși, nu departe de noi este Herghelia de la Cislău, tot nu departe de noi poți să mergi la degustare de vin. Iar aici, în cadrul pensiunii, uneori, oferim și ateliere: de făcut pâine, de făcut brânză”.
Mai exact, brânza despre care vorbește Juranda este o delicioasă brânză de capră. Pe care turistul trebuie neapărat să o mănânce cu pâinea coaptă tot de gazda noastră.
Fericiți și recunoscători pentru experiența trăită la conacul Jurandei și al lui Thorsten, ne-am continuat călătoria, dar nu oricum, ci foarte curioși. Pentru că urma să ajungem la o miedărie. Trebuie să recunoaștem că nu prea știam noi ce este o miedărie până nu am ajuns în localitatea buzoiană Pătârlagele. Aici l-am întâlnit pe Mihai Negoț, antreprenorul care face... negoț, cu mied. Adică o băutură produsă din miere fermentată, cu diverse arome de plante și fructe. Este o afacere de familie care a prins contur, în mod ironic, în luna de miere.
Mihai Negoț, proprietar fabrică de mied: „Din București, noi ne gândeam că venim la țară și facem un produs, ceva cu care să ne întoarcem probabil la oraș să-l vindem și ne gândeam la gemuri. Dar la nuntă am primit 5 stupi și asta ne-a transformat toată viața. Pentru că a venit un verișor de la țară și ne-a dat 5 stupi. Bunică-miu era cu agricultura și ne-a mai dat încă 35 și cu astea am început. Am mers în pastoral și am văzut ce înseamnă mierea adevărată”.
Ce este miedul
Miedul este una dintre cele mai vechi băuturi alcoolice din lume. Are un gust ușor dulceag sau acrișor, în funcție de fructele folosite și de rețetă. Ar fi fost consumat încă din antichitate, în regiunile nordice sau în spațiul grecesc. Dar nu numai. S-a consumat și pe meleagurile noastre fără nicio îndoială. Pentru că mierea există în lume de mii de ani. Iar băuturile bahice au luat naștere din orice au găsit oamenii prin natură.
Mihai Negoț, proprietar fabrică de mied: „Cu siguranță se făcea și în zona asta a României mied, pentru că se zicea că e Țara Melifagilor (vietăți care se hrănesc cu miere – n.red.) și atunci clar exista miere. E puțin probabil să nu fi picat niște miere în apă și să vadă lumea că a început să fermenteze, e puțin carbonatată, îți dă puțină energie, te amețește, băutura zeilor”.
Cert este că miedul a făcut carieră chiar și în romanele fantastice ale lui Tolkien. Cei care au citit cărțile sau au văzut seriile adaptate cinematografic știu că miedul era adesea folosit de personajele de ficțiune. Doar că la Pătârlagele nu e loc de ficțiune. Miedul chiar este fabricat cu succes de Mihai și echipa sa. Am gustat și noi din băutura specială, apoi am trecut de la magia simbolică din paharul cu miere fermentată, la un loc magic... la propriu. Când am ajuns acolo, ne-am simțit, puțin, ca-n Dallas. Pentru câteva secunde ne-am crezut stăpânii lumii, imaginându-ne că am descoperit petrol. În acest loc din localitatea Beciu, izvoarele de petrol sunt dovada bogăției geologice a Subcarpaților de Curbură. Un adevărat patrimoniu natural. Vorbim despre petrol în stare pură, care țâșnește din rocă a cărei vechime depășește 10 milioane de ani.
Fenomenul este rar întâlnit în România, dar și în Europa. Inițial fusese interpretat ca un accident de mediu. Acum însă, aflorimentul natural de petrol este o atracție turistică a Geoparcului. În alte vremuri, locuitorii din zonă se bucurau de petrolul de pe coline după cum credeau de cuviință.
Irina Țirdea, manager destinații turistice Geoparc UNESCO Ținutul Buzăului: „Avem în proximitate, cred că în linie dreaptă, ar fi undeva la 20 de kilometri, o localitate care chiar se numește Păcuri. În trecut, localnicii denumeau petrolul păcură, îl foloseau în gospodărie, îl folosesc și în zilele noastre, în gospodării, pentru ungerea osiilor la căruțe. Ce am înțeles din trecut este că se folosea petrolul și pentru tratarea animalelor, nu știu în mod cert, însă povești sunt nenumărate. Iar astfel de izvoare de petrol nu de o asemenea amploare, găsim în multe locuri din Geoparc”.
Vom reveni cu un nou reportaj din județul Buzău. Pentru că, așa cum este firesc, ne-am dus și la Vulcanii Noroioși. Apoi am aflat ce este melinisul, iar povestea familiei care prepară acest produs delicios v-o spunem data viitoare. Între timp, vă recomandăm să fiți cei mai curioși călători atunci când mergeți în vacanțe. Poveștile cele mai frumoase le descoperiți stând de vorbă cu oamenii locului. Pe curând!
Editor coordonator: Amalia Dascălu
Jurnalistă Euronews: Alida Mocanu
Operator imagine: Cristi Petrescu
Montaj: Cosmin Buță
