Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

RETROSPECTIVĂ Războiul din Ucraina în 2023: Contraofensiva ucraineană a eșuat. Moscova nu renunță și spune că va continua războiul

După aproape doi ani de lupte grele și pierderi colosale, războiul din Ucraina intră într-o fază și mai complicată, pe măsură ce resursele occidentale par să se fi epuizat, iar sprijinul politic pentru Kiev este tot mai incert. Rusia, în schimb, demonstrează că, în pofida sancțiunilor occidentale, a reușit, în mare parte, să-și revitalizeze industria de război, iar liderul de la Kremlin o spune clar: Moscova nu renunță la obiectivele sale în Ucraina.

Vladimir Putin, președintele Rusiei: ”Pace va fi atunci când ne vom atinge obiectivele despre care ați menționat. Acum să revenim la aceste obiective, nu s-au schimbat. O să reamintesc despre ce vorbeam atunci: despre denazificarea Ucrainei, demilitarizarea ei și despre statutul ei neutru.”

Ajutor de la partenerii occidentali pentru armata ucraineană

Anul 2023 a început cu speranțe mari pentru Kiev, care a anunțat că pregătește o nouă contraofensivă. După succesele înregistrate în 2022: eliberarea teritoriilor din jurul Kievului, a regiunii Harkov și a unei părți din regiunea Herson, armata ucraineană se pregătea pentru o operațiune victorioasă.

După lungi discuții, partenerii occidentali au inițiat livrările de tehnică blindată și sisteme de apărare aeriană.

Boris Pistorius, ministrul german al Apărării: ”Credem că sunt 14 (tancuri Leopard). Dar s-ar putea ca în timpul etapei de antrenament acestea să cedeze și să trebuiască să fie înlocuite. Există alte cinci de rezervă.”

Totuși, tancurile occidentale ajung în Ucraina destul de târziu și într-un număr relativ mic pentru a susține eforturile de război, potrivit reprezentanților Kievului.

Mult-așteptata contraofensivă a fost lansată în luna iunie.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: ”Orice decizii ale Rusiei nu sunt interesante pentru noi în acest moment. Credem în succesul contraofensivei noastre. Aceasta este foarte importantă. Facem tot ce putem. Facem tot ce ne stă în putere. Nu ne gândim că nu vom avea succes.”

Planul inițial era ca, în câteva luni, armata ucraineană să ajungă la granița cu peninsula anexată Crimeea și la țărmul Mării Azov.

Însă, chiar din primele zile de luptă, devine clar că armata rusă și-a învățat parțial lecțiile și nu le va mai permite ucrainenilor să bifeze o nouă contraofensivă-fulger.

Bombardarea barajului Kahovka: Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc

Rușii au minat teritorii extinse și au construit linii de apărare puternic fortificate. Prin urmare, ucrainenii reușesc să înainteze doar câțiva kilometri pe unele porțiuni ale frontului și să elibereze câteva localități.

La începutul anului, Rusia a adus în Ucraina peste 300 de mii de soldați, inclusiv trupele de mercenari Wagner. Moscova lansează propria ofensivă.

În luna mai, după mai multe luni de bătălii sângeroase, trupele Wagner intră în orașul strategic Bahmut din regiunea Donețk. Localitatea a fost practic ștearsă de pe fața pământului.

La începutul lunii iunie, este aruncat în aer barajul de la Kahovka din sudul Ucrainei, unde era cel mai mare lac de acumulare de pe fluviul Nipru. Zeci de localități au fost inundate, mai mulți oameni au fost declarați dispăruți, iar alții au fost evacuați. Autoritățile vorbeau despre o catastrofă ecologică.

Martin Griffiths, subsecretar general pentru afaceri umanitare: ”Este extrem de rău. Nu cred că am început să realizăm măcar în ce măsură acest lucru este adevărat. Cifrele sunt terifiante. Vorbim despre 700.000 de persoane fără apă potabilă. Este un număr extraordinar.”

Kievul a acuzat Rusia că, în acest fel, a încearcat să oprească ofensiva armatei sale. Moscova a respins acuzațiile și a dat vina pe Ucraina pentru dezastrul de la Kahovka.

Luptele s-au dat și în Marea Neagră

Lupte s-au dat și în Marea Neagră. În luna iunie, Rusia a ieșit din acordul privind exportul maritim de cereale din Ucraina și a avertizat că va bloca toate navele care se vor îndrepta spre porturile ucrainene. Armata Moscovei a bombardat masiv infrastructura portuară, inclusiv de la Dunăre, la granița cu România.

Ucraina a răspuns și a atacat cu drone maritime flota rusă din Marea Neagră. Moscova a fost impusă să-și retragă o bună parte dintre navele sale de război din Crimeea. Ucraina a stabilit o nouă rută de export maritim, care trece prin apele teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei.

Ajutoarele financiare pentru Ucraina, blocate în SUA și UE

2023 se încheie fără rezultate marcante pe frontul din Ucraina. Kievul pare tot mai izolat, iar principalul partener al său – Statele Unite ale Americii au anunțat că au epuizat banii prevăzuți pentru Ucraina. În Congresul de la Washington, opoziția republicană se opune alocării unui nou pachet de 60 de miliarde de dolari. Blocat este și ajutorul financiar de 50 de miliarde de euro al Uniunii Europene. Analiștii avertizează că în cazul în care ajutoarele occidentale nu vor fi deblocate în timp util, Ucraina ar putea să piardă noi teritorii sau chiar și războiul.

De Crăciun, pe 25 decembrie, Rusia a anunțat că a capturat orașului Marinka din Donețk. Din înregistrările video difuzate de ruși se vede un oraș complet distrus.

Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării: ”Trupele de asalt ale grupării ”Sud” au eliberat astăzi localitatea Marinka, care se află la cinci kilometri sud-vest de orașul Donețk.”

Kievul așteaptă ca în 2024 să primească de la partenerii occidentali primele avioane de luptă F16 și speră să reia operațiunile pentru eliberarea teritoriilor ocupate.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE