Lucrările de la Gara de Nord, văzută de fostul ministru al Transporturilor drept „o rușine națională”, sunt încă în întârziere. Am vrut să știm exact de ce și ce am aflat este că, în ochii statului, nimeni nu este de vină. Iar autoritățile își pasează vina și de această dată.
CFR susține că problema a fost la ministerul Culturii și că nicio zi de întârziere nu s-a înregistrat din vina sa sau a constructorului. Ministerul Culturii se uită spre constructor. Totuși, Ministerul Transporturilor dă, cu jumătate de gură, un ultimatum: lucrările trebuie să înceapă în martie, iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, la CFR ar putea ajunge din nou corpul de control al ministrului. Urmăriți un nou material din campania „România pierde trenul”.
România pierde trenul: Lucrările din Gara de Nord, în dulcele stil românesc
Andre Rotaru, jurnalist Euronews: „Atunci când statul anunță un mare proiect de infrastructură, ne uităm, în general, la trei etape principale. Întâi de toate, la licitație; la momentul în care firmele care vor să lucreze la proiectul respectiv își depun ofertele; ne uităm apoi la procesul de atribuire, la momentul în care statul alege firma sau firmele care să lucreze la momentul respectiv la acel proiect. În final, ne uităm la execuție, la momentul în care firmele chiar pun în execuție ceea ce s-au angajat să facă. În cazul Gării de Nord din București, CFR a reușit să se împotmolească în fiecare dintre aceste trei etape”.
Și, ca să aflăm de ce, trebuie să ne întoarcem într-un trecut... cel puțin utopic.
Între 2013 și 2016, Centrul de Excelență în Urbanism Ion Mincu realiza un studiu care propunea o gară scoasă din filmele SF. Stația veche avea să devină muzeu, liniile urmau să fie mutate în subteran, iar deasupra ar fi trebuit să se construiască centre sportive și comerciale, dar și clădiri de birouri. Într-un cuvânt, o euro-gară care să ne aducă în rândul lumii. Ideea a fost luată în serios și a ajuns, în 2018, în Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare a CFR. Era un proiect atât de scump încât ar fi trebuit finanțat printr-un parteneriat public-privat – cu bani de la stat, bănci și dezvoltatori imobiliari.
Adrian Bărbulescu, redactor clubferoviar.ro: „La noi, politicienii nu merg cu trenul. Nu se amestecă cu prostimea, cum ar zice ei. Pentru că, dacă te urci în tren, te mai ia unul-altul la rost: Bă, nene, ai promis în campania electorală că faci aia și ailaltă, n-ai făcut nimic!”
Și asta se vede. De la promisiunile din proiectul inițial, ajungem în vara lui 2019, când CFR scoate la licitație studiul de fezabilitate. În iarnă se semnează contractul, iar apoi... vine pandemia. Termenele din contract întâi se dublează, apoi se triplează. În total, sunt prelungite de nu mai puțin de 13 ori, cel mai recent în noiembrie 2025. Statul are, deci, nevoie de 6 ani pentru un studiu de fezabilitate.
În 2023 CFR scoate la licitație proiectarea și execuția. Din visul inițial dispar clădirile de birouri și centrul comercial. Peroanele rămân la suprafață, însă măcar clădirile gării ar trebui să arate decent. Doar că și această licitație se întinde pe un an de zile și se tranșează, într-un final, în instanță. În 28 februarie 2024 sunt declarate câștigătoare două firme: GDO MOV IMPEX, firmă cu 48 de angajați din Maramureș, și OMEGA CERT SISTEM, firmă cu 3 angajați din București. Prima a avut o cifră de afaceri declarată, în 2024, de aproape 50 de milioane de lei și un profit de 13 milioane de lei. A doua, cea din București, a avut, în același an, 645 de mii de lei cifra de afaceri și un profit mai modest, de 140 de mii de lei.
Conform contractului, etapa de proiectare urma să dureze 9 luni, până în noiembrie 2024, iar apoi trebuia să înceapă execuția. În 2026, Gara de Nord arată la fel ca la semnarea contractului.
Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor: „Faza de proiectare, care dura 9 luni, a fost extinsă cu cel puțin un an, un an și ceva. După aceea, faza de autorizare iarăși, luarea avizelor...La fiecare fază se reiau avizele și se rezolvă condițiile din avize”.
Ce descrie secretarul de stat Ionuț Săvoiu este, de fapt, un lanț al slăbiciunilor care pare că a legat fedeleș întreg proiectul. CFR dă vina pe Ministerul Culturii, care a solicitat documente suplimentare pentru două dintre avize și a cerut modificări ale documentației. În replică, Ministerul Culturii spune că procedurile au durat mult pentru că a așteptat, la rândul lui, documente de la proiectant. Primul a fost cerut în aprilie 2024 și emis o lună mai târziu. Al doilea a fost cerut în septembrie și emis în decembrie, iar ultimul aviz a fost emis în mai 2025.
Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor: „A fost necesar un studiu suplimentar din punct de vedere al Ministerului Culturii. Și a fost. Acea expertiză a fost realizată. Înțeleg că au fost prezentate concluziile în mijlocul anului trecut, după care s-a emis autorizația de construire”.
Chiar și cu autorizațiile la dosar încă din septembrie 2025, la gară tot n-au fost muncitori. Pentru că iarna nu-i ca vara.
Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor: „Dacă nu poți să dai drumu la lucrări până la începutul toamnei, e clar că se amână, totul se amână cu câteva luni până la începutul primăverii”.
Am sunat la ambele firme, ca să aflăm ce a mers prost. Mai întâi, la cea din Maramureș, care are ca obiect de activitate „construcția de clădiri rezidențiale și nerezidențiale".
Discuție telefonică cu un reprezentant al firmei:
Andre Rotaru, jurnalist Euronews: „Andre Rotaru este numele meu, sunt jurnalist la Euronews România. Vă sun de pe o linie înregistrată, să știți. Încerc să dau de cineva de la dumneavoastră de la firmă."
Reprezentant al firmei: „Cei de la relații cu presa sunt plecați din țară.”
Andre Rotaru jurnalist Euronews: „Am înțeles... pe mine mă interesează doar să știu ce se întâmplă cu...”.
Și acesta a fost momentul în care s-a închis telefonul, de la capătul celălalt al firului. Firma din Maramureș a câștigat, în 2020, și reabilitarea gării din Câmpia Turzii. Acolo, întârzierile au fost atât de mari încât, după mai bine de 4 ani, CFR a reziliat contractul.
Andre Rotaru, jurnalist Euronews: „Lucrările trebuiau să dureze, cu tot cu proiectare și execuție, 420 de zile. GDO MOV Impex a adunat în total 314 zile de întârziere. A dublat aproape durata contractului. Și a și fost penalizată pentru asta. A strâns patru facturi penalizatoare cu o valoare totală de aproape 50.000 de lei”.
GDO MOV IMPEX și-a asumat, în final, să termine pe cheltuiala proprie lucrările din Câmpia Turzii. Asta după ce CFR cheltuise deja 4,6 milioane de lei fără TVA, deși contractul era evaluat la 3,4 milioane. Dacă nu ar fi terminat lucrările, riscau să nu mai prindă și alte contracte. Și asta ar fi fost o problemă. Firma figurează drept câștigătoare în alte peste 80 de licitații publice din 2015 și până în prezent. Cele mai multe dintre ele, contractele CFR-ului.
Sunăm și la firma din București: OMEGA CERT SISTEM, care oficial se ocupă cu „activități de testări și analize".
Discuție telefonică cu un reprezentant al firmei din București:
Reprezentant al firmei: „O să vă sune cineva să vă dea date. Că n-aș putea să vă spun eu acum.”
Andre Rotaru, jurnalist Euronews: „O adresă de e-mail? N-am găsit pe listafirme.ro, n-am găsit un site.”
Reprezentant al firmei: „Caut să văd și vă trimit un mesaj cu adresa”.
N-am mai primit nicio adresă. Am aflat, în schimb, că firma avea sediul într-un apartament dintr-un bloc din zona Pieței Gorjului, cartierul Militari. Am fost în vizită, dar nu ne-a răspuns nimeni la ușă.
Le-am trimis un e-mail celor de la CFR SA, în care i-am întrebat dacă au văzut sau nu vreo problemă cu faptul că una dintre firmele alese să gestioneze un contract de peste 400 de milioane de lei are sediul într-un apartament. Am pus întrebări și în ceea ce privește numărul de angajați. Ne-au răspuns că nu este nicio problemă și că firmele și-au „demonstrat îndeplinirea cerințelor privind capacitatea tehnică și profesională”. De altfel, totul este bine în ochii CFR: n-au emis nici măcar o factură de penalități pentru lucrările de la Gara de Nord, pentru că, susțin oficialii, întârzierile nu ar fi fost cauzate de firme.
Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor: „Dacă nu vom vedea începând lucrările, o să solicit ministrului - corpul de control nu este la nivelul secretarului de stat - o să solicit ministrului o analiză”.
La insistențele Euronews, CFR SA a transmis că a plătit până acum, pentru serviciile de proiectare, 34 de milioane de lei consorțiului de firme. Dar și că proiectarea s-a terminat integral.
Adrian Bărbulescu, redactor clubferoviar.ro: „Aceste lucrări care vor începe în curând sunt practic de dat cu bidineaua, ca să spunem așa”.
Serviciile, atât cele de proiectare, cât și cele de execuție, cuprind doar clădirile Gării de Nord - nu și zona peroanelor sau triajul gării. Acelea ar urma să fie cuprinse în următoarea fază a proiectului, care încă n-a început.
Adrian Bărbulescu, redactor clubferoviar.ro: „Modernizarea cu adevărat se va vedea când va începe etapa a II-a, nu știm când, în care se va interveni la linii și la peroane”.
Cu alte cuvinte, cheltuim mult și primim puțin și târziu. Termenele trecute în licitații și contracte cu greu mai înseamnă ceva, iar cei care rămân mereu cu paguba sunt călătorii.
Am documentat acest material vreme de aproape jumătate de an. În tot acest timp, am încercat să discutăm cu șefii din CFR SA și CFR Călători, cu funcționarii care au semnat documentele, dar și cu Ciprian Șerban, actualul ministru. În grija lor este Gara de Nord. Cu toții au refuzat să apară în fața camerei și să răspundă întrebărilor noastre.
Reporter: Andre Rotaru
Operatori imagine: Adrian Goloiu/Iulian Bunilă
Editor montaj: Cosmin Buță
Editor coordonator: Amalia Dascălu
