Oricine trece pe lângă Râul Arieș din Munții Apuseni, la marginea dintre județele Alba și Cluj, se confruntă cu o imagine dezolantă: malurile râului sunt acoperite de munți de gunoaie. Situația nu este una străină autorităților de mediu, însă de la o zi la alta se agravează. Iar gunoiul își găsește un circuit în natură: în hrana și apele noastre. O echipă de cercetători de mediu a dezvoltat și o aplicație prin care raportările cetățenilor să poată alerta autoritățile.
Râul gunoaielor
Radu Stoica, președinte Asociația Apuseni Spirit: „Sacii de rafie sunt cel mai dificil de scos pentru că se rup. Se degradează de la razele solare, dar sub rămân…Pfuf! rămân întregi și se agață și prind alte plastice în ei, foarte dificil de rezolvat această problemă. Textilele sunt o problemă, până acuma nu s-a găsit o soluție de colectare a materialelor textile de către nimeni, cel puțin pe Valea Arieșului, deloc.”
Într-o zonă cu un potențial turistic imens, în Munții Apuseni, Râul Arieș se transformă cu fiecare zi în râul gunoaielor. Pe toată lungimea lui malurile sunt țesute cu plastic și textile la un loc. Radu este activist de mediu și reclamă că unii cetățenii nu au contract cu serviciile de salubritate. Iar primăriile nu se implică în gestionarea corespunzătoare a colectării selective a deșeurilor.
Radu Stoica, președinte Asociația Apuseni Spirit: „Colectarea deșeurilor de la cetățeni se face doar din localitățile mari. Pe acest drum, pe drumul național se colectează, dar pe drumul de sus nu se colectează, este un drum mai dificil, sunt doar 3-4 locuitori acolo, iar ei aruncă deșeurile în pâraie, care ajung aici.”
De exemplu, în județul Alba autoritățile știu care este situația, însă nu pot da decât amenzi celor care aruncă gunoaiele la voia întâmplării.
Hălălai Dănuț-Emil, Garda de mediu Alba: „Omul preferă, au case undeva la distanță foarte mare de drumul de jos, de drumul unde poate urca mașina efectiv, mașina de gunoi, și atunci omul preferă să arunce în tot felul. Noi am mai prins, în urma informațiilor și a fotografiilor trimise de cetățeni, am reușit să prindem o grămadă de persoane pe care le-am sancționat contravențional de-a lungul anilor.”
Problemele de mediu, afișate pe o hartă
Situația nu afectează doar locuitorii din apropierea apei. Râul Arieș se varsă în Râul Mureș, iar apa contaminată și microparticulele de plastic se răspândesc și în alte cursuri de apă.
Lucrina Ștefănescu, Cercetător Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai: „Cel mai mult vorbim de plastic, de gunoaie din plastic care se fragmentează și care ajung în apă sub formă de microparticule de plastic sau nanoparticule de plastic. Colegii mei de la universitate au găsit în carne de pește și în apa râului Arieș microparticule de plastic.”
Cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai au făcut o aplicație prin care problemele de mediu descoperite de localnici sunt înregistrate într-o bază de date și afișate pe o hartă. Astfel autoritățile pot vedea și interveni pentru remedierea ecocidului.
„Mergem pe www.ecovoce.ro. Deșeuri. Automat suntem duși în punctul în care ne aflăm. Selectăm "deseuri pe apă și sol", facem o poză cu deșeurile și salvăm punctul de poluare.”
România se confruntă cu mari dificultăți în gestionarea deșeurilor și reciclării. Este aproape de coada clasamentului în Uniunea Europeană în ceea ce privește reciclarea ambalajelor, cu doar 36 kilograme reciclate pe cap de locuitor, urmată de Malta cu 75 de kilograme și Grecia cu 90. Cu toate acestea, există planuri ambițioase de îmbunătățire. Prin PNRR, România primește 1,2 miliarde de euro pentru proiecte de gestionare a deșeurilor. Până în 2024, se vor construi 565 de centre de colectare pentru comunitățile mici și medii.
