Deșeuri îngropate, arse sau abandonate în natură. Sunt imaginile pe care le vedem de multe ori atunci când luăm țara la pas. Problema ar fi putut să fie rezolvată cu bani din PNRR, însă mulți primari fie n-au știut, fie n-au putut. Sau nu au vrut. Imaginați-vă un loc în care ați putea să duceți orice tip de deșeu. Mobilă, vopsea, anvelope, electrocasnice. România ar fi trebuit să aibă 500 de astfel de centre, însă cum autoritățile de la noi s-au mișcat cu viteza melcului, pe lista care permite finanțarea prin PNRR au mai rămas doar 300 de astfel de centre.
Carmen Ciocan, jurnalistă Euronews: „Suntem la un centru de aport voluntar din Iași, unul dintre puținele astfel de locuri din România în care oamenii își pot aduce deșeurile gratuit. De la electrocasnice mari, la mobilă, veselă, până la uleiuri, baterii și chiar moloz, toate pot fi colectate și apoi duse spre reciclare.”
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Însă, în România, astfel de centre nu se găsesc la fiecare pas. Cele care au fost deja construite le putem număra pe degetele de la o mână. Așa că multe dintre deșeurile cu care nu știm ce să facem ajung aici, la marginea orașelor, în gropi de gunoi improvizate.”
Prin PNRR, am fi putut avea 500 de astfel de centre peste tot prin țară. Însă mulți primari nu le-au vrut. Asta deși imagini cu deșeuri periculoase, abandonate sau arse pe câmp putem găsi aproape în fiecare localitate.
Andrei Corlan, Comisarul Gărzii Naționale de Mediu: „Cele două argumente pe care ni le aduc reprezentanții UAT-urilor sunt unu că nu au unde să ducă deșeurile, să-și organizeze această reciclare, colectare, valorificare și doi că nu au bani să dezvolte o infrastructură locală în acest sens.”
Realitatea: doar 300 de centre pe hârtie
Rezultatul? Din țintele inițiale mai rămânem cu doar 300 de centre. Doar că și această cifră pare excesiv de optimistă, în condițiile în care până acum a fost inaugurat unul singur, în Timiș. Conducerea Ministerului Mediului își păstrează totuși optimismul.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Dacă ne încadrăm în bugetul furnizat de comisie pentru a înființa 300 de CAV-uri, putem să creștem numărul de CAV-uri, dacă ne încadrăm în același buget și o să facem acest lucru, vom accepta mai multe contracte.”
Asta dacă există doritori. Pentru unele proiecte, autoritățile nu au mai avut loc.
București: din două centre promise, a rămas unul
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Suntem în zona de nord-vest a Bucureștiului, la aproximativ 40 de minute de centrul Capitalei, într-o zonă care pare total abandonată. Însă aici, în mai puțin de un an, ar trebui să se construiască unul din cele două centre de aport voluntar promise prin PNRR.”
Din două a rămas doar unul.
Gabriel Muraru, Director Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Deșeuri București: „Nu a fost identificat la vremea respectivă în fereastra de timp până când trebuia depusă cererea de finanțare o locație, un teren care să fie utilizabil în sensul, nu doar să existe terenul, ci suprafața de teren respectivă să poată fi autorizată pentru astfel de activitate, lucru care a condus la, să spunem, pierderea acestui tip de finanțare.”
Întârzieri și birocrație la Ministerul Mediului
Reprezentanții Primăriei Capitalei n-au găsit timp să ne explice cum de nu a fost identificat niciun teren disponibil pentru cel de-al doilea centru. Cel care va exista totuși e în faza avizelor pentru aprobările de construire. Întârzierile sunt puse tot pe seama birocrației.
Tanczos Barna, fost ministru al Mediului: „Un program foarte complex, cu oameni care nu erau obișnuiți să gestioneze sume atât de mari. Am decis atunci să facem achiziția centralizată a containerelor și a insulelor digitalizate pentru a avea un sistem funcțional identic, comun, care pot fi legate după aceea pentru a fi administrate. Nu a fost cea mai bună decizie pentru că ministerul nu a fost în stare să facă achiziția la timp și din punctul acesta de vedere sunt întârzieri.”
Mircea Fechet, fost ministru al Mediului: „Cred că dacă primarii ar fi atribuit contractele pentru CAV-uri, CAV-urile mici erau de mult în funcțiune.”
Reporter: „Când ați venit dumneavoastră la minister nu puteați să faceți aceste schimbări?”
Mircea Fechet, fost ministru al Mediului: „N-avem nicio șansă, pentru că procedurile erau în derulare. Asta ar fi însemnat să modificăm întregul mecanism, să anulăm acele proceduri de licitație publică.”
Ceea ce înseamnă zeci de milioane de euro pierdute și multe deșeuri…abandonate la voia întâmplării. Toate, pe seama sănătății noastre.
