Pe 18 iunie, programul Rabla pentru persoane fizice a fost suspendat cu o zi înainte să înceapă. La nici o lună distanță, pe 16 iulie, noua ministră a Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că programul va fi reluat, însă banii alocați vor suferi modificări. Totul ține de cel de-al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare pe care guvernul condus de Ilie Bolojan îl va adopta în câteva zile.
Modificări importante va suferi valoarea voucherului pentru mașini electrice. În direct la Euronews România, Diana Buzoianu a explicat când se va relua programul și ce va presupune.
Ministrul Mediului, despre momentul relansării programului Rabla
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Imediat după adoptarea pachetului 2 de măsuri, adică în câteva zile, vom relansa programul Rabla pentru persoane fizice, cu un buget de 200 de milioane de lei. Procesul va fi același de aplicație, platforma va fi aceeași, procedura va fi aceeași.
Vor fi modificate voucherele pentru mașini electrice, care sunt în valoare de 37.000 de lei astăzi și vor scădea, pentru că pur și simplu nu există bani la buget pentru a susține vouchere de 7.000 de euro. Dar vom avea în continuare vouchere pentru toate mașinile termice, hibrid, plug-in hibrid și electrice. Zilele acestea, vom lua o decizie în coaliție și vom veni inclusiv cu cifra concretă pentru valoarea voucherelor. Oricum, la 7.000 de euro, era una dintre cele mai mari oferite la nivel de Europa și sunt multe state care și-au scăzut foarte mult voucherele acolo unde există aceste vouchere, dar sunt foarte multe state care au renunțat complet la sistemul acesta.
Pachetul nu e legat de o măsură politică, ci de măsura juridică, pentru a fi siguri că avem toate instrumentele necesare să lansăm programul fără să fie probleme cu acesta. Imediat ce avem pachetul 2 de măsuri, putem să punem în transparență și ordinul de ministru care vorbește despre modificarea valorilor, iar detalile tehnice să rămână aceleași. Acest ordin trebuie să rămână în transparență undeva la zece zile și, imediat după ce se termină acest termen, putem să lansăm programul.
Din păcate, situația economică este una de asemenea natură încât trebuie să tăiem 30 de miliarde de lei din cheltuieli, ceea ce înseamnă că inclusiv programele noi pe care le lansam în acest an trebuie să fie regândite din perspectiva de deficit. Programele pe care noi le lansăm la AFM pot fi lansate și acoperite și din bani proveniți din vânzarea de certificate. Asta înseamnă că banii aceștia pot fi folosiți doar pentru programe care reduc emisiile cu efect de seră. În schimb, Ministerul Mediului, prin AFM, nu este singurul minister care gestionează programe care duc la reducerea de emisii, mai sunt și alte ministere și programe care au astfel de proiecte, care se realizează, din păcate, astăzi, pe împrumut.
Întrebarea legitimă este: putem să lansăm noi proiecte și programe cât timp deja avem programe care astăzi se realizează din împrumuturi? Și ca să scădem deficitul, am putea să ducem o parte din acești bani, în loc să lansăm noi proiecte, să ducem pe a acoperi parte din necesarul pentru proiectele care astăzi se realizează prin împrumut.
Nu este o întrebare ușoară pentru Ministerul Mediului, pentru că asta presupune că o parte din acest buget va fi dus pe alte tipuri de programe, poate care chiar inclusiv nu se vor desfășura cu Ministerul Mediului. Dar cred că misiunea noastră, ca Guvern, este să ne asigurăm că nu ajungem în junk, să ne asigurăm că nu va trebui să luăm măsuri absolut radicale în câteva luni. Măsura de a suspenda, câteva luni, programe care au meritul lor sunt măsuri medii de intervenție, foarte diferite de măsurile care ar trebui să fie luate dacă am ajunge în junk.
Pentru motoare diesel, anul acesta, ghidul nu mai cuprindea. Este vorba de motoare termice, atât, fără diesel. Ghidul era deja publicat, oamenii știau deja de câteva luni."
Programul SGR ar urma să fie extins
Ministrul Mediului intenționează să completeze și programul SGR privind garanția acordată returnării ambalajelor reciclate. Pentru un mai bun grad de reciclare, sunt căutate și posibilități de a introduce în aparatele de reciclat și alte tipuri de ambalaje.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Știu că, pe rezultate, astăzi, SGR reușește să scoată din piață 80% din ambalajele care sunt puse pe piață. Este un exemplu de bună practică. Trebuie să fie mărit, extins. Tipurile de ambalaje care sunt folosite și care pot fi selectate prin acest sistem pot fi cu siguranță extinse.
Eu am zis exemple de ambalaje care ar putea fi luate în considerare. Noi suntem în discuții cu Returo, pentru a vedea care ambalaje se pot preta pe sistemele și pe mașinile deja existente, pentru că este relevant să nu mai trebuiască să fie făcute prin extinderea tipurilor de ambalaje, să nu fie nevoie de investiții în noi mașini.
Automat, retalierii care au investit, anul acesta, la o distanță de mai puțin de un an de la momentul în care au trebuit să instaleze aceste mașini, evident că nu putem să le spunem în mai puțin de un an să-și schimbe mașinile. Deci trebuie să ne gândim la ambalaje și să analizăm ambalajele care ar putea să fie centralizate prin mașinile existente.
Sunt mai multe tipuri de borcane, iar cutiile de lapte nu sunt introduse, nu fac parte astăzi din ambajale care pot fi colectate prin astfel de echipamente. De aceea am dat și exemple. E o categorie de ambalaje la care ne uităm să vedem dacă putem extinde acolo. Borcanele și cutiile de lapte se reciclează acum în funcție de materialul din care sunt făcute. De exemplu, borcanele le reciclăm la sticlă, ele sunt reciclate pe sistemul standard, nu prin SGR."
Panourile fotovoltaice și programul Casa Verde
Diana Buzoianu: „Anul acesta, o să avem măsurile finale. Inclusiv în pachetul 2 o să fie și la fotovoltaice. Inclusiv anul acesta, prin PNRR, există programul RePower EU, unde sunt niște sute de milioane prevăzute, inclusiv pentru panouri fotovoltaice.
Deci acolo este un proiect care va fi lansat. Tocmai de aceea, suntem și în discuții destul de avansate, în sensul în care nu putem să lansăm în același an două programe gestionate de două ministere diferite, dar care au exact același obiect. Unul gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, RePower EU, prin PNRR, iar altul gestionat de Ministerul Mediului, prin AFM, prin fondul de mediu. Putem să ne uităm foarte atent la lansarea din PNRR, prin RePower EU, care cred că va avea loc inclusiv anul acesta, dar aceasta este o întrebare care trebuie să fie pusă și Ministerul Fondurilor Europene."
Dezastrul de la salina Praid
Dezastrul de la salina Praid a devenit o problemă națională care implică nu doar probleme de mediu, prin contaminarea apelor. Din acest punct de vedere, noua ministră a Mediului a punctat cauzele care au dus la cele întâmplate, exact cum au explicat și experții, inclusiv cei internaționali care au sosit la fața locului.
Concluzia generală este că tragedia a avut loc din cauze care țin tot de nepăsare și de cei care „nu și-au făcut treaba”.
Diana Buzoianu: „Este posibilă o nouă galerie în Salina Praid. De altfel, este și varianta mai ieftină și mai eficientă, așa cum a fost menționat inclusiv de către experții internaționali. Este, practic, cam singura variantă posibilă la acest moment. Galeria actuală, care a fost inundată, este un lac, apa este până la tavan. În ziua în care noi am mers acolo, a căzut o parte din tavan și asta se va tot întâmpla până când tavanul se va prăbuși.
Acea galerie nu mai poate fi salvată, dar este fezabil, așa cum au menționat inclusiv experții din străinătate, să fie creată o nouă galerie în mina respectivă. Nu ține de Ministerul Mediului, dar cu siguranță, așa cum au fost gândite galeriile inițiale, care aveau și o componentă de turism, și una de promovare, se poate face același lucru și cu noua galerie. Dar aici depinde foarte mult și de Ministerul Economiei, de planurile pe care le au, de banii din buget.
Din păcate, pentru că nu au fost făcute investițiile la momentul potrivit și pentru că pur și simplu nu s-au acceptat riscurile care există, autoritățile au stat pasive și au așteptat să se întâmple o tragedie. Noi astăzi plătim de zece ori mai mulți bani în a îndrepta această inacțiune a statului decât ar fi trebuit să plătim să deviem râul respectiv și să nu avem această tragedie. Dacă toată lumea și-ar fi făcut treaba la timp, ne-ar fi costat de zeci de ori mai puțin.
Astăzi ne punem problema de unde facem rost de bani, pentru că 300.000 de lei au fost necesari doar pentru a ajuta comunitatea respectivă, economic. Apoi mai este necesar de sute sau zeci de milioane de lei pentru deschiderea unei noi galerii, pentru dotarea acesteia, pentru devierea pe termen scurt și mediu a râului.
Nu are cum să fie asta realitatea (n.r.: că Salrom este o perlă). Sigur că instituțiile nu trebuie să fie ele în sine atacate, ci aici avem o problemă reală de conducere. Dar atât timp cât la Salrom, Apele Române, la ANRM - care au avut atribuții în cadrul Praid - atât timp cât la conducerea acestor instituții rămân aceiași oameni, atât timp cât procedurile vor rămâne aceleași, cât timp opacitatea și lipsa de acțiune rămân aceleași, aceste instituții nu vor putea vreodată să fie numite perle.
Ele vor putea să devină o comoară și să fie cu adevărat valorificate în interesul cetățenilor în momentul în care, de la capul instituțiilor, până în teritoriu, se vor pune niște standarde de performanță clare, criterii de dat afară oamenii care pur și simplu nu îndeplinesc, de rea credință, acele standarde.
Nu în ultimul rând, și bugete realiste care să le permită acestor instituții să funcționeze. În cazul Apelor Române, unde am stat să analizez bugetele, am descoperit că au pierdut sute de milioane din PNRR, din bani prevăzuți în ultimii doi ani pentru baraje, diguri, poldere. E foarte dificil să-ți imaginezi, în aceste momente de criză, în care vezi comunități distruse din cauza inundaților, cum au putut să stea mii și mii de angajați pe un munte de bani, fără să fie folosiți acești bani pentru a realiza infrastructura necesară, pentru lupta împotriva inundațiilor.
Mediul întotdeauna a avut această problemă de a fi perceput ca fiind o prioritate de oameni care gândesc pe termen scurt. Oamenii care gândesc politici pe termen lung și mediu înțeleg că mediul devine o prioritate, pentru că, fără a investi astăzi pe zona aceasta, ne vom trezi cu niște tragedii uriașe, catastrofale, peste niște generații. Uneori, nici măcar generații, ci câțiva ani mai târziu. Dacă doar la timpul lor anumite autorități și-ar fi făcut treaba, astăzi nu ar mai fi trebuit să acoperim incompetența, inacțiunea sau lipsa resurselor din acea perioadă. Așa se va întâmpla pe toate problemele de mediu. Să nu ne imaginăm că o problemă de mediu lăsată nerezolvată nu se va transforma într-o problemă națională de sănătate. Pentru că asta se va întâmpla. Și când va deveni problemă națională de sănătate, toată lumea va alerga să dea bani tot în sistemul de sănătate, neînțelegând că, dacă nu rezolvi cauza, sursa, tot acolo vei fi și în 20 de ani. La noi, problemele de mediu ajung să omoare oameni, la propriu.”
