La mai puțin de o săptămână după ce expiră schema de plafonare a energiei electrice, consumatorii vulnerabili nu știu deocamdată cum și dacă vor fi ajutați de Guvern, în ciuda faptului că ministul Energiei a dat asigurări că se va găsi o soluție.
Cu toate că noul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, spune că schema ar putea fi prelungită, unul dintre consilierii lui Nicușor Dan, Radu Burnete, spunea că schema nu ar mai urma să fie plafonată. Asta pentru că noul guvern trebuie să implementeze măsuri dure, de austeritate, pentru a aduce bani la bugetul de stat.
Ce se întâmplă după expirarea schemei de plafonare
Peste două treimi din gospodăriile din România ajung sub pragul sărăciei, după plata facturilor la energie, iar cele mai multe se află în mediul rural, așa cum arată Observatorul român al Sărăciei Energetice.
Cu toate că există unele neclarități, consumatorii vulnerabili reprezintă acele gospodării care consumă mai puțin de 56 de KWh pe lună.
Teodora Cimpoi, expertă în energie: „Răspunsul este deja cuprins în legea care definește consumatorul vulnerabil. Practic, ei sunt definiți ca aceia care nu-și pot acoperi nevoile energetice minimale, de bază. Problema este că, de când a fost dată această lege a consumatorului vulnerabil, în 2021, nici acum nu s-a definit care sunt aceste nevoi minimale. Vorbim de nevoi minimale de confort interior în locuințe, atât pe timpul iernii, cât și trebuie să vorbim tot mai mult de confort în locuiță pe timpul verii.
Acesta e un aspect care ar trebui reglementat mai bine, pentru că, inclusiv la nivel european, Comisia Europeană semnalează sărăcia energetică de vară, adică imposibilitatea unei gospodării de a-și menține o temperatură confortabilă în locuință pe timpul verii. Este un fenomen care ia amploare și care devine tot mai îngrijorător, pe fondul creșterii temperaturilor exterioare și întețirii valurilor de căldură.
E nevoie să operaționalizeze ce înseamnă aceste nevoi energetice minimale. Până atunci, consumatorii vulnerabili sunt identificați de către autorități, în principal, pe baza veniturilor.
Vedem că și proaspătul ministru al Energiei vorbește de gospodării care au un consum de circa 57 de KWh pe lună. Este un consum foarte mic. Sunt 3,7 milioane de consumatori. Gândiți-vă dacă aceste gospodării își permit sau consumă electricitate ca să-și răcească locuința. Numai un aparat simplu de aer condiționat pentru un apartament mic, care funcționează 5-6 ore pe zi, duce la un consum de 120-180 de KWh pe lună, în timpul verii. Depinde câte ore funcționează și care este clasa lui energetică."
Cum combatem sărăcia energetică
Specialiștii propun măsuri concrete, dar care ar avea efecte pe termen mediu și lung.
Teodora Cimpoi, expertă în energie: „Din punctul meu de vedere, analizând declarațiile ministrului Energiei după audierile din Parlament, nu cred că sunt pregătite în acest moment autoritățile. Ministrul a dat de înțeels că se ia în calcul o prelungire a actualelor scheme de plafonare până când va fi definitivat mecanismul de sprijin. Asta cred că este varianta cea mai probabilă. E un pas înainte faptul că sunt atâtea instituții puse la masă, Institutul de Statistică, Ministerul Finanțelor, instituțiile care au date despre veniturile gospodăriilor, consumul lor de electricitate, iar acesta este tipul de colaborare care trebuie dezvoltat și dus mai departe.
Pentru persoanele care nu vor fi ajutate, ele având un consum forte mic, creșterea în factură va fi de câteva zeci de lei. Mă gândesc că poate statul ar putea să implementeze un fel de mecanism retroactiv de sprijin, dar ideea e că noul guvern trebuie să urgenteze aprobarea noului proiect de ordonanță de urgență care a fost pus în dezbatere publică și care introduce acest mecanism de sprijin. Asta rebuie să fie una dintre măsurile prioritare. Nu știu în ce măsură sunt pregătiți toți actorii din acest mecanism, Poșta Română și celelalte instituții, nu știu în ce măsură sunt pregătite să și treacă la implementarea efectivă, emiterea voucherelor, trimiterea lor către consumatori. Primul pas care trebuie făcut este să se adopte această ordonanță și să nu se mai prelungească această situație.
Acest sprijin direct, care este foarte binevenit și care este cea mai bună măsură care se poate lua față de consumatorii vulnerabili, e să le acorzi ajutoare financiare țintite. Însă acestea sunt mecanisme pe termen scurt, inclusiv acest mecanism este prevăzut să aibă doar un an valabilitate. Întrebarea este ce facem apoi. Cât continuăm cu aceste ajutoare sociale care înseamnă resurse bugetare? Numai plafonarea costurilor la energie și gaz ne-a costat 6 miliarde de euro.
Soluția pe termen lung, care rezolvă cu adevărat cauzele profunde ale sărăciei energetice, este să se investească cu adevărat în eficientizarea termică a clădirilor, în reabilitarea lor termică, astfel încât clădirile să nu mai piardă nici căldură iarna, nici răcoarea din interior vara. Și măsura trebuie să se adreseze atât celor din mediul urban, cât și celor din mediul rural. A doua măsură foarte necesară este să se investească în soluții de producere a energiei din surse regenerabile la consumatori și să se treacă spre noile modele energetice, precum comunitățile de energie care pot integra pe lângă ele și consumatorii vulnerabili. Măsura aceasta se poate aplica foarte bine și la sate, și la orașe, dacă, de exemplu, punem pe acoperișuri panouri fotovoltaice. Se poate da din electricitatea produsă la comun - care este gratuită, de la soare - și celor care sunt într-o situație financiară dificilă, pe principiul solidarității.
Cred în puterea pașilor făcuți cu consecvență, nu vom putea rezolva peste noapte problema sărăciei energetice, pentru că asta ține în general și de veniturile reduse ale populației, pentru că nu au oportunități economice în zonă. E nevoie de dezvoltarea economică unitară, să aducem zonele rămase în urmă economic, prin investiții locale, crearea de locuri de muncă, oportunități pentru oameni, astfel încât ei să câștige mai bine. La fel, trebuie accelerată legislația care să permită dezvoltarea comunităților de energie din surse regenerabile. E mult mai eficient să produci la comun, și pentru oameni, și pentru rețea, pentru că va fi mai puțină presiune pe rețele. În același timp, trebuie accelerate investițiile în modernizarea și dezvoltarea rețelelor de electricitate, astfel încât rețeaua să poată prelua aportul de energie din surse regenerabile, care, așa cum știm, este impredcitibil, are vârfuri în perioada de zi".
