Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Ministrul Finanțelor ia în calcul demisia dacă nu se aprobă măsurile fiscale: "Eu nu aș avea rostul la Minister"

Publicat de: Sorin Rusu

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ia în calcul demisia în cazul în care măsurile de reducere a deficitului bugetar pregătite de instituția pe care o conduce nu vor avea efectul scontat. Într-o intervenție telefonică la Euronews, acesta a mai explicat că în România nu vor avea loc disponibilizări în sectorul bugetar, ci doar desființarea a 200 de mii de posturi vacante.

La începutul lunii august, Guvernul a propus o reformă a sistemului bugetar, însă măsurile au dat naștere la proteste. Ministerul Finanțelor încearcă totuși să mai facă modificări, iar forma finală trebuie să asigure o reducere a deficitului bugetar sub 5%.

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: "Pe măsură ce trece timpul și mergem dincolo de luna septembrie cu aceste măsuri - iar luna septembrie este o lună critică în privința planului de măsuri pe care le avem gândite și deficitul ajunge peste 5% din PIB - atunci, din punct de vedere al riscului de suspendare a fondurilor europene, din punct de vedere al costurilor finanțărilor pentru deficitul bugetar, nici nu vreau să mă gândesc ce impact poate să aibă.

Sigur că, fără aceste măsuri, eu nu am rostul la Ministerul Finanțelor. Și nu cred că își dorește cineva ca România să ajungă cu un deficit bugetar necontrolabil, cu toate consecințele de rigoare, ca urmare a depășirii țintei de deficit bugetar. Le-am spus și le repet: risc de suspendare a fondurilor europene, creșterea costurilor de finanțare la deficitul bugetar și tot ceea ce înseamnă impactul pe atragerea de investitori. Nu își dorește nimeni să ajungem în acea situație".

Marcel Boloș: "Nu știu cum se face că, pe ultima sută, toți se trezesc că au o lipsă acută de personal"

Ministrul Finanțelor a comentat și pe marginea unor probleme paradoxale: lipsa de personal și posturile vacante din unele instituții ale statului. Se fac deja concursuri de angajare.

Marcel Boloș: "Noi mizăm ca aceste posturi vacante din structurile instituțiilor și autorităților publice să fie desființate. Sunt și posturi pentru care procedurile de concurs au pornit cu mult înainte de a se lua această decizie în coaliție. Oricum, reglementarea în vigoare, adică ordonanța 34/2023, spune foarte clar că posturile pot fi scoase la concurs doar pe bază de memorandum aprobat în Guvern.

Acest demers va continua prin desființarea posturilor vacante existente în structurile publice ale statului. Sunt sigur că mizăm pe impactul pe care îl au cele 204.000 de posturi care urmează a fi desființate în ceea ce privește reorganizarea structurilor pentru autoritățile și instituțiile publice. Și aici economia de cheltuială ar trebui să rezulte din desființarea funcțiilor de conducere și regândirea normativelor de personal care sunt aferente acestor structuri organizatorice din aparatul de stat. (...)

Pe de o parte, au posturile vacante, iar pe de altă parte, se plâng de lipsă de personal. Dacă era criza acută de personal, aveau calea memorandumurilor de aprobare în Guvern. Nu știu cum se face că, pe ultima sută, toți se trezesc că sunt cu o lipsă acută de personal și nu mai pot face față provocărilor. Trebuie să fim mult mai cumpătați, nu trecem printr-un moment ușor și suntem la un moment de răscruce, pentru că, pe de o parte, Comisia Europeană așteaptă de la noi măsuri cu impact pe ajustarea bugetară, iar pe de altă parte, avem de dus la bun sfârșit investiții care sunt în responsabilitatea Guvernului și cu care nu ne putem juca.

Este un tren pe care îl avem pentru implementarea de investiții, pe care nu îl putem rata doar pentru simplul fapt că nu înțelegem să trecem într-o zonă de normalitate. Avem nu doar aceste proiecte de ordonanță, ci și unele pe marginea combaterii evaziunii fiscale. Cum se face că, la nivelul Ministerului de Finanțe, sunt peste 50 de memorandumuri, toți cu posturile scoase la concurs, doar știind că intrevine ordonanța cu reducerea de posturi? Nu este firesc să apară peste 50 de memorandumuri acum, pe ultima sută. Noi informăm în Guvern despre fiecare memorandum și domnul prim-ministru decide care este prioritar".

VEZI GALERIA
4 imagini

Ce se întâmplă cu posturile de conducere

Ministrul Finanțelor susține că nu vor fi disponibilizați cei cu funcții de conducere, însă posturile lor vor fi desființate. Mai exact, 24.000. Evident că au existat și proteste.

Marcel Boloș: "S-a decis în coaliție că nu sunt disponibilizați cei cu funcții de conducere și nu vor exista disponibilizări de personal. Noi mizăm pe desființarea de aproximativ 24.000 de funcții de conducere, ceea ce ar genera o economie substanțială la bugetul de stat. Structurile organizatorice ale statului ar fi regândite pentru a fi mult mai suple și să fie în favoarea cetățeanului, până la urmă. Cu cât structura aparatului de stat este mai simplă, cu atât mai mult are cetățeanul de câștigat, nemaifiind nevoit să se confrunte cu birocrația excesivă, de care se plâng oamenii.

Protestele au venit pe fondul faptului că, la nivelul aparatului Ministerului Finanțelor Publice, există aceste diferențe care de-a lungul timpului s-au perpetuat pentru ceea ce înseamnă clasele de salarizare la aceeași muncă, prin decizii ale instanțelor. Avem diferite salarii de încadrare și revolta oamenilor era îndreptățită, pentru că nu s-a găsit, de atâta timp, o rezolvare pentru egalizarea acestor salarii, nefiind vorba de majorări de salarii, din acest punct de vedere.

Și am încercat să luăm punctual problemele semnalate de către dumnealor, inclusiv pentru ceea ce înseamnă noua familie ocupațională. Și s-a văzut, inclusiv a doua zi, în vizita pe care am făcut-o, unde condițiile nu sunt demne de o bancă a statului, pentru că Trezoreria este, până la urmă, o bancă a statului, deservește 1.9 milioane de contribuabili, prin ea se fac plățile de pensii pentru 5,4 milioane de pensionari, deci este o instituție vitală pentru România. Revendicările sunt mai mult decât îndreptățite, pentru că o zi de nefuncționare a Trezoreriei paralizează întregul aparat de stat și tot ce avem ca operațiuni de încasări și plăți la nivelul unei zile de lucru. Și am făcut acel protocol, care s-a și publicat pe rețelele de socializare, prin care ne-am angajat la punctele acestea pe care le-au revendicat colegii din Ministerul Finanțelor și încercăm să le prezentăm în Guvern pentru a preîntâmpina disfuncționalități".

Marcel Boloș vrea să rezolve și una dintre cele mai mari probleme, pentru că este nevoie urgentă de bani la bugetul statului.

Marcel Boloș: "Când am vorbit de țopăială, nu înseamnă că în toate sectoarele de activitate există această țopăială pe banii statului. S-a înțeles greșit, dar sunt anumite sectoare de activitate care, fără reguli și disciplină în utilizarea banului public, au ajuns în astfel de situații, ceea ce nu este firesc. Din acest punct de vedere, trebuie să avem reguli de disciplină, reguli de normalitate, pentru că nu poți să ceri mediului de afaceri plata unor impozite și taxe suplimentare, iar tu, pe cealaltă parte, pe cheltuieli publice, să țopăi și să nu mai ai niciun fel de limită cu cheltuielile pe care le faci.

Avem mult loc de regândire a modului în care se utilizează banul public. Dacă dau un exemplu de un astfel de sector de activitate, mă voi trezi cu revoltă din partea lor. Dar ce pot să vă asigur este că, în proiectul de ordonanță, cu austeritate, așa cum este el criticat în momentul de față, o să vedeți reguli de bun simț pentru utilizarea cu chibzuință a banilor pe care îi încasăm de la oameni, respectând un principiu de justețe al utilizării, care ține de echitate fiscală".

Cifrele pe care mizează Minsterul Finanțelor

Marcel Boloș avertizează asupra riscului imens care planează asupra economiei, în caz că nu se vor adopta aceste măsuri. El a dat și cifrele existente, dar și cele prognozate.

"Eu sper să ajungem să aprobăm aceste măsuri, să le convenim în primul rând cu Comisia Europeană, pentru că este în joc viitorul României și avem în joc cele 75 de miliarde de euro, pe care le avem din politica de coeziune, din PNRR, care sunt șansa noastră unică pentru dezvoltare. Și corect pentru România este dezvoltarea prin investiții. Acest lucru este simplu și noi trebuie să facem toate demersurile necesare să nu ratăm șansa.

Miza este impactul pentru 2024 și Comisia solicită ca efectul acestor măsuri să fie de 2% din PIB, adică 32 de miliarde de lei ar trebui să genereze impact anual, obținut din reducerea de cheltuieli și din această regândire. Noi am făcut simulările atât pe partea de cheltuieli, cât și pe venituri și, în acest an, dacă măsurile erau aprobate cu 1 septembrie, aveam mult mai multă economie de cheltuială și mai multe venituri încasate.

Noi am mizat să avem, pe partea de venituri, 6,2 miliarde de lei impact bugetar, dacă se aprobau cu data de 1 septembrie. Pe partea de cheltuieli, avem 2,5 miliarde din ordonanța cu reducerea de cheltuieli, la care se adaugă 3,3 miliarde din fosta ordonanță a chibzuinței, cea de la începutul anului, ordonanța 34/2023, prin care sperăm să obținem cele 3.3 miliarde, încât impactul cumulat să fie de 12 miliarde de lei și să facem și rectificarea bugetară. Depindem foarte mult de aprobarea acestor măsuri și de cum le gestionăm.

Dacă lucrurile nu se mai modifică sau dacă Comisia Europeană nu mai cere alte măsuri suplimentare, deocamdată impozitul pe dividende a rămas 8% (n.r.: față de 10%, cât s-a propus), deci nu va exista o creștere pe moment. Întreg pachetul de măsuri trebuie agreat de Comisie. Noi am evaluat acest impact, dar pe măsură ce trece timpul și se mai schimbă deciziile la nivel de coaliție, probabil că și impactul se va reduce asupra măsurilor fiscale. Vrem să îi protejăm pe cei care au venituri reduse în sectorul public și să poată să beneficieze de aceste lucruri în continuare, care se refereau la voucherul de vacanță, la indemnizația de hrană sau limitarea anumitor sporuri. Din acest punct de vedere, plafonarea a avut acest scop, ca să protejăm personalul cu venituri reduse".

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE