Băncile sancționate cu amenzi uriașe de către Consiliul Concurenței resping acuzațiile. Reprezentanții instituțiilor financiare spun că vor contesta sancțiunea în instanță, după ce au fost amendate cu aproape patru miliarde de lei. Cele 10 bănci vizate sunt acuzate că ar fi măsluit cotele ROBOR în baza căruia se calculează ratele românilor. Consiliul Concurenței acuză instituțiile bancare că au încălcat normele și s-ar fi înțeles între ele.
Băncile acuzate că au măsluit ROBOR-ul vor să conteste sancțiunile
Verificările au început în 2022. Consiliul Concurenței a anunțat existența unor dovezi potrivit cărora mai multe bănci s-au cartelizat în privința nivelului ROBOR prin schimb reciproc de informații confidențiale și strategice.
Sonia Teodoriu, jurnalistă Euronews: „Potrivit Consiliului Concurenței, cele 10 bănci și-ar fi coordonat comportamentul în această procedură de stabilire a ROBOR. Adică, în loc ca fiecare bancă să trimită independent dobânda pe care o considera corectă pentru piață, ele ar fi acționat într-un mod coordonat. Cu alte cuvinte, dacă mai multe bănci ar fi propus o valoare mai mare, ROBOR-ul ar fi fost mai mare.”
Șeful Consiliului Concurenței spune că manipularea ROBOR a avut un impact larg asupra dobânzilor pentru foarte multe credite, chiar dacă vorbim doar de fracțiuni de procent.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: „Aceste comportamente au afectat modul de stabilire a dobânzilor pentru multe credite. Nu spunem că vorbim de ponderi mari, deci nu vorbim de procente aici, dar chiar și fracțiuni de procent aplicate la un volum mare de credite înseamnă sume considerabile. Indiferent dacă merg în instanță sau nu, amenda trebuie să o plătească.”
Amenzile date se ridică la valoarea totală de 3,73 de miliarde de lei și vizează instituții bancare private cu cote mari pe piața românească. Banca Transilvania a primit cea mai mare amendă pentru aceste practici: peste 875 milioane de lei, fiind urmată de BCR, cu o amendă de 577 milioane de lei. Amenzi de peste 400 milioane de lei au primit BRD, ING, Raiffeisen și Unicredit. Printre băncile sancționate pentru aceleași metode de lucru figurează însă și instituții bancare românești: CEC Bank, cu o amendă de aproape 333 milioane de lei, dar și Eximbank, cu aproape 100 milioane de lei.
Adrian Negrescu, analist economic: „Pare o investigație care se bazează pe niște fapte concrete. Practic, băncile s-ar fi înțeles pentru a crește acest indice. Cu cât ROBOR-ul e mai mare, dar și IRCC-ul, cu atât, bineînțeles, câștigurile băncilor sunt mai mari, dobânzile sunt mai mari, da? Ei, din această perspectivă probabil Consiliul Concurențe a găsit dovezi foarte clare care arată că din această perspectivă a existat o înțelegere."
Băncile resping acuzațiile Consiliului Concurenței și spun că vor depune contestații. BCR susține că o anchetă anterioară privind ROBOR nu a găsit nereguli. Și Raiffeisen a venit cu o reacție, prin care și-a exprimat dezacordul față de concluziile Consiliului Concurenței. O poziție similară au adoptat și CEC Bank, ING, BRD, dar și UniCredit Bank.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR: „Este important, până să ajungă în instanță sau nu această situație, să avem o clarificare pentru opinia publică. Ce prevederi din regulament sunt anticoncurențiale și au fost încălcate de bănci. Pentru că nu avem aceste detalii. Pentru că a spune că există informații confidențiale într-o piață care este extrem de transparentă, aceste informații confidențiale sunt foarte greu de susținut că ar exista în contextul dat.”
Românii care au credite spun că nu știu dacă ratelele lor au fost umflate intenționat de bănci.
Am avut două credite de nevoi personale, unul de 5 ani, unul de 6 ani. Nu știu dacă m-au încărcat. Nu știu cât a afectat indicele ROBOR rata mea fixă.
Eu am plecat de la 1050 de lei și am ajuns cu criza la 1800 și a scăzut acum la 1500.
Reporter: Și aveți speranțe că o să vă dea banii înapoi?
Ei așa au spus. Acum să vedem ce spun.
Parlamentarul Alexandru Dimitriu a venit cu un calcul estimativ. Deputatul susține că băncile ar fi luat din buzunarele românilor aproximativ 6,32 miliarde de lei printr-o creștere artificială cu două puncte procentuale a ROBOR, iar din acest prejudiciu estimat, peste trei miliarde de lei au fost suportate de persoanele fizice prin rate mai mari.
Cei care au credite bancare au șansa să-și recupereze banii plătiți în plus în urma manipulării indicelui ROBOR, însă procesul este de lungă durată. Specialiștii spun că românii pot cere despăgubiri în instanță și își pot recupera inclusiv banii din urmă, fără alte dovezi suplimentare, în afara deciziei Consiliului Concurenței.
