Consiliul Concurenței a aplicat o amendă în valoare de 3,73 miliarde de lei pentru 10 bănci comerciale, pe motiv că nu ar fi respectat legea concurenței privind indicatorul cu ajutorul căruia se calculează dobânzile la creditele în lei, ROBOR. Practic, acest indice ar fi fost măsluit.
Amenda este echivalentul a peste 700 de milioane de euro.
La capătul unei verificări demarate din 2022 încoace, instituția a găsit dovezi clare că băncile respective s-au „cartelizat” în privința nivelului ROBOR, în cadrul procedurii de fixing, inclusiv prin schimb reciproc de informații confidențiale și strategice.
Banca Trnsilvania a primit cea mai mare amendă
Amenzile vizează instituții bancare private cu cote mari pe piața românească. Banca Transilvania a primit cea mai mare amandă pentru aceste practici: peste 875 milioane de lei, fiind urmată de BCR, cu o amendă de 577 milioane de lei. Amenzi de peste 400 milioane de lei au primit BRD, ING, Raiffeisen și Unicredit. Printre băncile sancționate pentru aceleași metode de lucru figurează însă și instituții bancare românești: CEC Bank, cu o amendă de aproape 333 milioane de lei, dar și Eximbank, cu aproape 100 milioane de lei.
Amenzile aplicate băncilor:
- Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei
- BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei
- Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei
- Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei
- Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei
- Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei
- CEC Bank SA: 332,98 milioane lei
- UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei
- Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
Adrian Negrescu, consultant fiscal: „E o investigație mai veche. Să ne amintim că, în anii 2008-2009, am mai avut o astfel de investigație care, din păcate, nu s-a soldat cu niște relementări semnificative, nu au fost sancționate băncile, iar multe au acționat în judecată Consiliul Concurenței și au câștigat. Probabil nu au fost dovezi suficiente. Acum iată că pare o investigație care se bazează pe fapte concrete.
Înseamnă practic că băncile s-ar fi înțeles pentru a crește acest indice care reprezintă o medie a dobânzilor la care se împrumută între ele băncile atunci când au nevoie de capital. Cu cât ROBOR e mai mare, dar și IRCC, cu atât și câștigurile băncilor sunt mai mari, dobânzile sunt mai mari. Din această perspectivă, Consiliul Concurenței probabil că a găsit dovezi foarte clare care arată că ar fi existat o înțelegere. Probabil că băncile vor ataca în justiție.
Îmi aduc aminte de acele vremuri când dobânzile la credite, în România, erau foarte mari raportat la o inflație foarte mică. Acum înțelegem că există niște costuri mai mari din perspectiva împrumuturilor pe care băncile le acordă, în condițiile în care inflația este foarte mare, dar atunci nu aveam o astfel de inflație. Erau multe semne de întrebare atunci, când lumea își ridica întrebarea legată de costurile împrumuturilor în România care erau de cel puțin trei ori mai mari decât în alte țări care aveau poziții. economice similare. Da, sunt cele mai mari din Europa acum.
Hai să le spunem oamenilor exact cum se formează dobânzile la care se împrumută. Este acest ROBOR pentru creditele luate până în 2019 și IRCC care se aplică din 2019 încoace, la care se adaucă marja băncii, de cele mai multe ori 5,5 cât e ROBORUL sau IRCC, plus 2, 3, 4%, cât e marja băncii. În total, ajungi la împrumuturi cu o dobândă de 7, 8, chiar 9%. La creditele de nevoi personale se poate trece de 10%. Din această perspectivă, e un mare semn de întrebare legat de costurile împrumuturilor din România, foarte mari, raportate la puterea de cumpărare, la situația economică și chiar și la inflație.
Nu îmi aduc aminte să fi existat astfel de amenzi până acum. Au existat amenzi destul de mari, dar care au fost atacate în justiție. E greu să dovedești că există o înțelegere între cei care generează aceste niveluri ale IRCC și ROBOR. Și un mare semne de întrebare e legat și de IRCC. Dacă cel de la Consiliul Concurenței consideră că ROBOR a fost realizat artificial, înseamnă că și IRCC are o problemă. Sper să nu fie doar o răfuială de natură financiară, cum am ai văzut, din păcate, în piețe.”
Adrian Mitroi, profesor de economie comportamentală: „S-ar putea ca, din acest scandal, nu doar să ne pierdem încrederea, ci să fie pe ceva care este nemeritat. Ca să presupui că oamenii aceștia foarte bine plătiți ar fi manipulat este foarte greu, adică să vadă Banca Europeană. Haideți să nu ne turăm. Probabil că băncile au multe bube în cap. Haideși să fim rezonabili, nu emoționali, că și așa ne este destul de greu acum.
Băncile acestea sunt cheie pentru finanțarea a 25% sau cât au ele din bilanț, cursivă și cât mai ieftină a deficitului. Nu doar oamenii sunt afectați de așa ceva. Nu uitați că, prin ROBOR, se duce undeva și la negocierea pentru titlurile pe termen scurt în leu. Consecințele, pe termen scurt, la așa ceva, ar fi... Dacă ar fi adevărat așa ceva, ar fi atât de complicat și teribil, ar fi fundamental. Și stau să mă întreb unde a stat Consiliul Concurenței în toți acești ani. Deci luați cu un grăunte de îndoială, așteptați să vedem ce zice și legalistic. Trebuie justificat comportamentul, trebuie să justifici că acei oameni s-au înțeles, dar nu între ei, ci cu trezoreriile băncilor-mamă. Și vorbim de marea majoritate a băncilor europene, sub ochiul de uliu al băncii centrale. Nu miști acolo cotațiile.
Nu pot să cred. Dar dacă este așa, am pus-o de mămăligă. Sistemul financiar, cel care ne fiinanțează nouă, abia așteaptă motive să ne impută guvernul. Să vedeți ce o să ne toace acum cu guvernul, să vedeți cât mai durează cu guvernul.”
