Băncile resping acuzațiile Consiliului Concurenței și spun că vor depune contestații. BCR susține că o anchetă anterioară privind ROBOR nu a găsit nereguli. Și Raiffeisen a venit cu o reacție, prin care și-a exprimat dezacordul față de concluziile Consiliului Concurenței.
„Vom contesta decizia în instanță pentru a demonstra corectitudinea conduitei noastre”, au precizat reprezentanții băncii.
Și reprezentanții ING neagă implicarea.
Cum ar fi funcționat mecanismul de manipulare a ROBOR
Încercăm să înțelegem cum ar fi funcționat mecanismul de manipulare a calculului ROBOR despre care vorbește Consiliul Concurenței.
ROBOR este dobânda la care băncile spun că sunt dispuse să împrumute alte bănci. În fiecare zi, băncile participante propun o dobândă de schimb și, potrivit regulilor BNR, media aritmetică a acestor cotații dă valoarea ROBOR-ului.
Potrivit Consiliului Concurenței, cele 10 bănci și-ar fi coordonat comportamentul în această procedură de stabilpire a ROBOR. Adică, în loc ca fiecare bancă să trimită independent dobânda pe care o considera corectă pentru piață, ele ar fi acționat într-un mod coordonat.
Cu alte cuvinte, dacă mai multe bănci ar fi propus o valoare mai mare, ROBORUL ar fi fost mai mare.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR: „E important, până să ajungă în instanță această situație, să avem o clarificare pentru opinia publică. Ce prevederi din regulament sunt anticoncurențiale, au fost încălcate de bănci. Pentru că nu avem aceste detalii. Poate le vom avea în motivația pe care o va furniza Consiliul Concurenței.
Pentru că a spune că există informații confidențiale într-o piață care este extrem de transparentă... Aceste informații confidențiale sunt foarte greu de demonstrat că ar exista, în contextul dat.”
Analiștii, împărțiți după amenda record aplicată băncilor
Părerile analiștilor sunt împărțite, după amenda record aplicată băncilor pentru presupusa manipulare a ROBOR. Adrian Negrescu consideră că investigația Consiliului Concurenței pare să se bazeze pe fapte concrete, în timp ce Adrian Mitroi îndeamnă la prudență și spune că acuzațiile trebuie susținute solid din punct de vedere juridic. Iar consultantul fiscal Dan Schwartz vorbește despre o înțelegere pe care o pot face băncile și Consiliul Concurenței pentru a nu mai ajunge în instanță.
„Pare o investigație care se bazează pe niște fapte concrete. De fapt, ce înseamnă acest lucru? Înseamnă practic că băncile s-ar fi înțeles pentru a crește acest indice, care ce reprezintă? Reprezintă o medie a dobânzilor la care se împrumută între ele băncile atunci când au nevoie de capital pentru a împrumuta populația, firmele pentru a face diverse tranzacții financiare. Ei, cu cât ROBORUL ăsta e mai mare, dar și IRCC-ul, cu atât, bineînțeles, câștigurile băncilor sunt mai mari, dobânzile sunt mai mari, da?
Ei, din această perspectivă probabil Consiliul Concurenței a găsit dovezi foarte clare care arată că din această perspectivă a existat o înțelegere.
Acuma rămâne de văzut într-adevăr dacă va rămâne și în justiție, că probabil băncile vor ataca această decizie și vor găsi într-adevăr în justiție argumentele necesare cei de la Consiliul Concurenței pentru a susține această variantă”, a explicat Adrian Negrescu, analist economic.
Profesorul de economie comportamentală Adrian Mitroi îndeamnă la prudență și spune că acuzațiile Consiliului Concurenței trebuie susținute cu dovezi solide în instanță.
„S-ar putea ca din acest scandal nu doar să ne pierdem un pic încrederea și să fie nemeritată sau pe ceva ce este nemeritată. Luați cu îngăduință și îndoială. Așteptați să vedem ce zice și legalistic, da? Așteptați să vedem detaliile.
Trebuie justificat. Știți ce, trebuie justificat comportamentul? Că din vorbă este ușor să scrii tomuri întregi. Poți să o faci. Autoritățile române știu să facă asta.
Trebuie să justifici că oamenii aceia s-au înțeles și atenție, nu între ei ar fi având de bonusuri, atenție cu trezoreriile băncilor-mamă și vorbim de marea majoritate a marilor bănci europene, sub ochiul de uliu al Băncii Centrale nu faci acolo nici măcar un pas greșit”, a explicat acesta.
Consultantul fiscal Dan Schwartz spune că amploarea cazului ridică semne de întrebare, în condițiile în care sancțiunile vizează aproape toate marile bănci din România.
„Mi se pare ciudat pentru că sunt aproape toate băncile din România. Chiar toate să fi greșit? Poate fi contestată de unele dintre ele și se poate ajunge poate chiar la o înțelegere cu Consiliul Concurenței. Ar accepta că poate că au greșit sau ar accepta să plătească fără să recunoască greșeala.
Să spună: ne-ar costa mai mult să ne judecăm și atunci preferăm să vă plătim niște bani, ca să ieșim din disputa asta și să nu mai creăm dispute, valuri, probleme de imagine și așa mai departe”, a conchis specialistul.
