Rapoartele serviciilor secrete arată că gestionarea patrimoniului este un factor de risc la siguranța națională, a declarat ministrul Culturii, pentru Euronews. Andras Demeter ia în considerare integrarea instituțiilor care se ocupă de patrimoniu în minister, însă criticii inițiativei o cataloghează drept „manevră de control politic”.
În acest weekend, peste unsprezece mii de români au semnat o petiție împotriva desființării Institutului Național al Patrimoniului.
Ministrul Culturii vrea ca instituțiile care se ocupă de patrimoniu să fie integrate în minister
Ministrul Culturii consideră că blocajele privind gestionarea patrimoniului României sunt cauzate de descentralizării instituțiilor, iar ele vor dispărea odată cu încorporarea în minister a mai multe direcții.
Andras Demeter, ministrul Culturii: „Suntem în situația în care vânătoarea de avize tacite este în floare, iar sistemul acesta îmbucătățit, în loc să lucreze complementar, se boicotează unul pe altul, aruncă pisica moartă de colo-colo."
Radiografia patrimoniului românesc, din perspectiva Ministerului, arată astfel: lucrări de restaurare blocate, clădiri și obiecte pentru a căror deteriorare sau dispariție nu-și asumă nimeni răspunderea și o listă a monumentelor neactualizată din 2015.
Andras Demeter, ministrul Culturii: „Am rapoarte săptămânale din toate direcțiile, inclusiv rapoartele serviciilor secrete, care ne anuță foarte clar că am ajuns la o situație în care situația gestionării patrimoniului este un factor de risc la siguranța națională."
Managerul Institutului Național al Patrimoniului, instituția care se ocupă, la nivel central, de gestionarea, inventarierea, restaurarea și conservarea patrimoniului, respinge acuzațiile ministrului. Oana Zaharia, managerul acestui institut, susține că institutul lucrează la actualizarea evidenței monumentelor istorice, dar că a ales să nu o publice înainte de a fi rezolvate toate neconcordanțele.
Oana Zaharia, managerul Institutului Național al Patrimoniului: „Ai o unitate suplă, cu niște atribuții foarte clare, într-o singură direcție, care își face treaba foarte bine și tu vrei să o aduci într-un mamut, sub argumentul că va funcționa mai bine? Nu, nu știu cum să zic, nu se poate. De obicei, unitățile astea specializate se fac tocmai pentru o funcționare mai eficientă în termeni reali."
Aproximativ 120 de angajați lucrează la Institutul Național al Patrimoniului. Salariile încep de la aproximativ 3.500 de lei net și ajung până la 8.700 de lei, pentru un cercetător științific, potrivit conducerii instituției. Dacă ar trece la minister, echipa actuală ori s-ar fragmenta, ori ar fi schimbată complet, este de părere managerul. Ea însăși ar pleca spre privat.
Oana Zaharia, managerul Institutului Național al Patrimoniului: „În dreptul colegilor mei nu pot să vorbesc. Dar cel puțin la nivel declarativ, mulți dintre ei v-am spus - care au și au și avut anterior experiența munci în minister - nu își vor continua mandatele".
Echipa INP este cea care a lucrat la dosarele pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Peisajului Cultural Roșia Montană, a Ansamblului Monumental Calea Eroilor, realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și a Frontierelor Imperiului Roman - Dacia. Institutul asigură evidența patrimoniului și a creat Biblioteca Digitală a României, prin digitalizarea mai multor arhive. În plus, gestionează două mari programe de finanțare pentru restaurarea monumentelor istorice, Programul Național de Restaurare si Timbrul Monumentelor Istorice, dar și patru proiecte cu impact asupra eficientizarii energetice a clădirilor istorice și a economiei circulare, finanțate prin PNRR.
O petiție care cere renunțarea la desființarea Institutului Național al Patrimoniului a strâns peste weekend peste unsprezece mii de semnături. Nici USR nu este de acord cu un astfel de demers și a cerut o discuție în cadrul coaliției de guvernare.
