Nu mai puțin de 400 de kilometri de diguri și 20 de baraje ar fi trebuit să fie construite cu cele peste 300 de milioane de euro pe care le-am primit din PNRR, tocmai pentru a preveni inundațiile.
Până în prezent nu a fost construit niciunul, iar banii sunt pierduți pentru totdeauna conform Ministrului Mediului.
Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă a fost convocat de ministerul Mediului în urma inundațiilor. Deși România are un plan de prevenție, banii alocați prin PNRR pentru astfel de proiecte au fost aruncați pe geam. Peste 300 de milioane de euro pentru 400 de kilometri de diguri și 20 de baraje.
„Zero este ce s-a construit până în momentul de față tocmai de aceea am și întrebat dacă au fost făcute lucrări de Apele Române în acea zonă. Mi s-a răspuns în cadrul comitetului că lucrările care ar fi putut să fie realizate nu țineau de Apele Române. Apele Române au stat pe un munte de bani în ultimii ani de zile, cu aceste tragedii care se vor întâmpla din păcate din ce în ce mai des, fenomene extreme care se întâmplă din ce în ce mai des, vor trebui să existe niște explicații foarte clare de ce acești bani nu au fost accesați.”, a declarat Diana Buzoianu, Ministrul Mediului.
„Tot ce a ținut de Apele Române au făcut, blocajele nu sunt la Apele Române, sunt de ordin birocratic la alte structuri instituționale, iar raportul corpului de ministru va arăta cu siguranță unde au fost aceste probleme. Aceste inundații de tip flash flad, ele sunt cele mai periculoase într-adevăr, iar acest risc, repet, poate fi oriunde. Vorbim despre scurgeri rapide de pe versanți, torenți și pâraie, dar și de râuri care au atins debite istorice.”, a anunțat Ana Maria Agiu, reprezentantă Apele Române.
Bistrița a ajuns de la un debit de 23 de metri cubi pe secundă, la 534, într-un interval de doar 12 ore. În multe zone precipitațiile au depășit 60 de litri pe metru pătrat. Deși în fața schimbărilor climatice există soluții, ele rămân de multe ori doar pe hârtie.
„Vorbim despre păduri care pot pot absorbi o cantitate semnificativă de apă atunci când se produce, să refacem natura, să refacem prin împăduriri, iar în zonele de luncă să refacem acele zone care funcționau ca niște rezervoare tampoane. 0228 Acolo unde nu se poate sau e nevoie de suplimentare de intervenție, măsurile clasice, construirea de diguri sau întărirea anumitor diguri.”, spune Camelia Ionescu, Manager Ape Dulci WWF.
Conform Ministerului Mediului, zona de lângă Neagra Șarului, un afluent al râului Bistrița, este 95% împădurită, însă pădurile au putut să preia doar 20% din forța apei.
