Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului a fost convocat, în urma inundațiilor din nordul țării. Diana Buzoianu a precizat la Euronews că a cerut răspunsuri și a solicitat reprezentaților Apelor Române, autorităților locale și tuturor instituțiilor cu atribuții să acționeze „prompt, coordonat”, astfel încât să nu mai existe, în primul rând, tragedii.
Ministrul Diana Buzoianu cere explicații în urma inundațiilor din județul Suceava
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Da, am avut acest Comitet, am solitat tuturor colegilor din structurile Apele Române, reprezentanții autorităților locale, instituțiile cu atribuții, să acționeze prompt, coordonat și să ducă la evitarea unor tragedii în măsura în care este posibil prin măsurile care pot fi luate în acest timp. Intervențiile trebuiau să vizeze - în primul rând, repet - salvarea de vieți și apoi asigurarea accesului către zonele izolate - pentru că avem astăzi inclusiv comune izolate, o comună izolată de aceste viituri - și limitarea efectelor inundațiilor asupra populației și infrastructurii.
În momentul de față, situația este una care se modifică de la oră la oră, pentru că acolo evident că a fost un val de apă uriaș. Înțeleg că maximul a fost de 79l/m², ceea ce este o cantitate uriașă. Am văzut inclusiv discuțiile legate de defrișări și cum ar fi putut să ajute mai degrabă o suprafață împădurită mai mare în zona respectivă, captarea sau retenția apei. Aici, sigur, eu lupt pentru protejarea pădurilor și îmi doresc să ne uităm la cât mai puține păduri tăiate la ras, doar că bazinetul, suprafața bazinetului Neagra Șarului are 11.000 de hectare, dintre care împădurite sunt aproape 95% din zona respectivă. Cu 95% suprafață împădurită, totuși, capacitatea de retenție într-un caz în care îți vin 79l/m² este undeva la 20% - înțeleg, discutând cu experții - din precipitații, să poată să fie capacitatea de retenție, ceea ce înseamnă că automat, chiar și în zone împădurite foarte mult, în cazul unor ploi violente, cu intensitate foarte mare, capacitatea de retenție a pădurii este depășită, ceea ce s-a și întâmplat în cazul acesta.
Am avut o discuție inclusiv pe infrastructura de protecție împotriva inundațiilor. Am întrebat reprezentanții Apelor Române ce lucrări mai pot fi făcute acolo pe viitor sau ce lucrări ar fi putut să fie făcute. Urmează să primim răspunsurile zilele acestea, adică eu le-am trimis astăzi să îmi trimită răspuns astăzi.”
În PNRR erau prevăzuți 400 km de linii de apărare, diguri. Vizau proiectele și zona afectată acum de inundații?
Diana Buzoianu: „De fapt, e mai grav de atât, 400 km au fost după ultimele negocieri. Inițial, era vorba de 510 km de diguri și de baraje, de 20 de baraje, în fine, un număr exponențial și foarte important de infrastructură care ar fi putut să ajute comunități. Zero este ceea ce s-a construit până în momentul de față. Tocmai de aceea am și întrebat dacă au fost făcute lucrări de către Apele Române în acea zonă. Mi s-a răspuns în cadrul Comitetului că lucrările care ar fi putut să fie realizate nu țineau de Apele Române, în schimb, eu aștept și răspunsul în scris. După cum ați menționat și dumneavoastră, în contextul în care Apele Române au stat pe un munte de bani în ultimii ani de zile, cu aceste tragedii care se vor întâmpla, din păcate, din ce în ce mai des, fenomene extreme care se întâmplă din ce în ce mai des, va trebui să existe niște explicații foarte clare de ce acești bani nu au putut să fie sau nu au fost, nu că n-au putut să fie, nu au fost accesați.”
Mininistrul Diana Buzoianu: Trebuie să vedem exact care sunt lucrările care puteau să fie făcute în această localitate
„Am întrebat asta astăzi, am primit răspunsul că acolo nu au fost prevăzute lucrări, că lucrările care ar fi trebuit să fie luate în considerare erau lucrări pe torenți care, din perspectiva reprezentanților Apelor Române de la această ședință, erau în atribuția autorităților locale. Totuși, eu am cerut să vină acest răspuns și în scris și să vedem exact care sunt lucrările care puteau să fie făcute în această localitate, în această zonă.
Vă dați seama că eu îmi doresc o autoritate Apele Române care să vină proactiv - mai ales atunci când stă pe bani, când stă pe un munte de bani - să poată să vină proactiv și să spună uite, aici avem o problemă. De altfel, reprezentanții Apele Române au și menționat în cadrul ședinței că o caracteristică a județului Neamț este că au inundații foarte rapide și că aceste probleme apar recurent. Deci, cu atât mai mult în acest context, este puțin credibil și greu de înțeles de ce o autoritate care a stat pe foarte, foarte mulți bani în ultimii ani de zile zice că nu avea niciun fel de atribuții sau că nu putea să facă nimic în acest sens. Am întrebat de mai multe ori exact acest lucru, dacă nu, totuși, ar fi trebuit să realizeze și ei lucrările, ne-au răspuns că nu, dar vom face și noi o analiză în acest sens, evident.”, a mai spus Diana Buzoianu, în direct la Euronews.
Buzoianu: La o astfel de inundație rapidă, consecințele pot fi cel mult mediate de intervenții rapide / La acest moment, intervenția e bună
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „La un astfel de debit și la o astfel de inundație rapidă, consecințele pot fi cel mult mediate de intervenții rapide. Și, într-adevăr, aici avem echipe ISU și echipe ale Apele Române, inclusiv din zonele lăturalnice din zonele vecine care au venit și cu echipamente, și cu oameni să ajute în intervențiile care au avut loc astăzi. Deci, este o mobilizare de amploare, în care toate echipele, inclusiv din județele vecine, contribuie. Înțeleg că sunt 70 de pompieri la fața locului, că sunt zeci de echipe care muncesc pentru o intervenție rapidă, ceea ce este absolut normal. Din acest punct de vedere, cred că există o mobilizare bună.”
Lipsă de măsuri de prevenție sau efectul schimbărilor climatice?
„Sunt două lucruri diferite. Deci, pe de o parte, noi știm că deja ne aflăm într-un context în care schimbările climatice ne afectează viața și fenomenele extreme vor fi din ce în ce mai des întâmpinate, inclusiv la nivel național, dar mai ales și în zonele acestea de care în fiecare an știm, fie că sunt lovite de secetă, fie că sunt lovite de inundații. Din păcate, se vor întâmpla din ce în ce mai des și atunci, practic, una dintre măsurile principale pe care noi le putem lua este să ne adaptăm la aceste schimbări climatice și să construim o infrastructură care să ne facă și pe noi capabili să gestionăm fenomenele extreme de care se lovesc aceste comunități. Pe de altă parte, avem și situația în care știm deja la nivel național - se dau autorizații de construire din ce în ce mai apropiate de râurile respective, de apele respective, lucruri care n-ar trebui să se întâmple”, a precizat ministrul Mediului, în intervenția la Euronews.
„Avem și pe partea de infrastructură nevoia de a implementa diguri, baraje, pentru care România a avut bani. Din păcate, a avut bani și i-a aruncat pe fereastră în ultimii ani de zile. Este greu de explicat și vă spun de pe acum, o șansă mai mare decât am avut cu PNRR-ul de a avea în doi, trei ani de zile, peste 300 de milioane de euro pentru a investi în această infrastructură, nu știu cine o să ne mai dea vreodată pentru că au fost niște bani extraordinari de valoroși care pur și simplu au fost aruncați pe fereastră.”
