Meniu de accesibilitate

Opțiuni principale

Gestionați

Mărimea textului
x1.0
Spațierea textului
x1.0
Spațierea literelor
x1.0
Spațiere înălțime
x1.5

Lia Savonea a explicat de ce a fost nevoie de sesizarea Curții Europene de Justiție privind pensiile magistraților

La cererea Înaltei Curți, CCR a decis să sesizeze Curtea Europeană de Justiție cu privire la proiectul modificărilor pensiilor magistraților. A fost încă o mutare care a confirmat faptul că România pierde cele 231 de milioane de euro, bani europeni, pentru că nu a implementat la timp aceste reforme.

Multă lume se întreabă de ce a fost necesară această sesizare, iar președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a dat răspunsul, pentru Euronews.

De ce a fost nevoie de sesizarea Curții Europene de Justiție privind pensiile magistraților

Lia Savonea, președinta ICCJ: „Sesizarea Curții Constituționale și gestionarea procedurii în fața acesteia reprezintă mecanisme prevăzute expres de Constituție, parte integrantă a echilibrului între autoritățile statului. Aceste instrumente nu pot fi calificate drept „tertipuri” sau strategii de blocaj, ci exprimă exercitarea unor atribuții legale în cadrul controlului constituțional.

Asocierea directă a unei proceduri jurisdicționale cu eventuale pierderi financiare sau cu angajamente asumate în plan guvernamental riscă să creeze o confuzie gravă între responsabilitatea legislativă și rolul instanțelor. Instanțele nu legiferează și nu negociază condiționalități financiare; ele verifică exclusiv conformitatea cu Constituția și cu legea.

Utilizarea unor formule categorice și a unui limbaj care personalizează sau culpabilizează actul jurisdicțional nu contribuie la consolidarea încrederii publice în instituții.

Într-un stat de drept, dezacordul instituțional este legitim, însă el trebuie exprimat în limitele respectului reciproc și ale separației puterilor.”

Pe lângă consultarea Curți Europene de Justiție, CCR a amânat pentru data de 18 februarie pronunțarea în acest caz. Este a cincea amânare.

La scurt timp, ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat și oficial că România poate să-și ia adio de la acele 231 de milioane de euro.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE