Hidrogenul ar putea fi folosit pe viitor drept combustibil în industria automobilelor si nu numai. Cercetătorii de la Universitatea Politehnica sunt implicați într-un proiect care ar putea duce, în curând, la soluții pentru industriile care fac transferul de la combustibil fosil, la resurse nepoluante. Trebuie, însă, lucrat la măsurile de siguranță, hidrogenul fiind puternic inflamabil.
Tudor Prisecaru, profesor universitar, Politehnica București: „Documentele elaborate de Comisia Europeană privind decarbonizarea economiilor prevăd un termen foarte lung de tranziție, de aproape 150 de ani.
Și asta din cauza faptului că hidrogenul și cred că ăsta a fost unul din motivele principale pentru care a fost abandonat. De la început, hidrogenul nu este un gaz pasiv, să spunem, cum ar fi gazul natural. Gazul natural se degajă în atmosferă și dacă ai aerisiri corespunzătoare, pericolul lui nu este chiar atât de mare, nu aș vrea să minimalizez, dar nu e atât de mare în raport cu hidrogenul.
Hidrogenul este agresiv, adică el în concentrații chiar foarte mici, explodează instantaneu și lucrul ăsta îl face deosebit de periculos. Vrem să folosim același combustibil mixat și în motoare, motoare staționare sau motoare împachetate pe autovehicule. Lucrurile probabil că nici acolo nu stau la fel. Trebuie făcute niște reglaje, niște adaptări. Tehnologia există. Problema e la oameni. Oamenii trebuie formați, trebuie să avem specialiști, trebuie să avem norme de utilizare și așa mai departe.”
- Uniunea Europeană a pus la punct o strategie de tranziție la energia verde, care se bazează inclusiv pe hidrogen ca alternativă la combustibilii fosili. Însă pentru moment este greu de aplicat. Iar experții atrag atenția că dezvoltarea economiei europene a hidrogenului pe scară largă nu este deloc ușor de realizat.
De asemenea, maşinile electrice ale viitorului ar putea renunţa la bateriile cu litiu-ion, datorită unui nou progres în domeniul stocării energiei pe bază de hidrogen la temperaturi de până la patru ori mai scăzute decât era posibil anterior. Este inovația unor cercetători de la Institutul de Ştiinţă din Tokyo, care au obţinut o baterie de hidrogen cefoloseşte hidrură de magneziu ca anod şi hidrogen gazos pe post de catod, precum şi un electrolit în stare solidă cu o structură cristalină, potrivit publicației Live Science, citată de Agerpres.
Într-un studiu publicat pe în revista Science, oamenii de ştiinţă au observat că această baterie poate funcţiona la 90 de grade Celsius, în loc de temperaturile de funcţionare de 300-400 de grade Celsius necesare pentru metodele actuale de stocare a hidrogenului în stare solidă.
Bateriile cu hidrogen cu componente în stare solidă există deja, la fel ca şi pilele de combustie cu hidrogen. Primele, însă, necesită temperaturi ridicate de funcţionare, în timp ce cele din urmă nu sunt la fel de eficiente ca bateriile litiu-ion. Însă, cu această nouă baterie de hidrogen, oamenii de ştiinţă au atins capacitatea teoretică completă de stocare a anodului MgH2 şi o conductivitate ionică ridicată la temperatura camerei.
