Legea privind plata pensiilor private a fost adoptată de Camera deputaților, care este for decizional. Bolnavii de cancer vor putea retrage integral banii strânși în Pilonul 2. Pentru restul românilor, avansul rămâne de cel mult 30%. Inclusiv pentru banii strânși în Pilonul 3. Legea merge la promulgare la președintele Nicușor Dan.
În direct la Euronews România, Radu Crăciun, preşedintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, a oferit o serie de explicații și recomandări cu privire la modul în care vor putea fi gestionați banii din pilonul 2 de pensii.
- Asociația reunește toți administratorii de fonduri de pensii și băncile depozitare într-o organizație profesională non-guvernamentală, apolitică și independentă. APAPR vizează protejarea intereselor membrilor săi și în același timp informarea, educarea și cooperarea în domeniul pensiilor private.
- Radu Crăciun este și președinte și director general al BCR Pensii.
Ce este pragul de până la 15.000 de lei și cum se plătesc cei 70% din banii acumulați la pilonul 2 de pensii
Radu Crăciun, președinte APAPR: „În momentul în care cineva ajunge la vârsta de pensionare, toții banii strânși în pilonul 2, dar și în pilonul 3 vor fi virați, trimiți către un alt fond care este fondul de plată. Fondurile actuale se cheamă fonduri de acumulare, iar plățile se vor face intr-un alt fond care poartă denumirea de fond de plată.
Însă există scenariul în care sumele strânse nu sunt mari. Dacă sumele strânse sunt sub această valoare de 15.372 de lei, obținută din faptul că pensia minimă privată care se va plăti va fi acest 1281 de lei care această indemnizație socială, această pensie minimă care se plătește în România.
Dacă suma este mai mică de 12X1281 de lei, respectiv 15.372 de lei, atunci banii nu vor mai fi transferați în acest fond de plată, ci banii vor fi trimiți fie printr-o plată unică, fie printr-o plată eșalonată pe maximum 12 luni de către fondul de pensii unde se află acum”
Radu Crăciun, președinte APAPR: „Legea spune că dacă sunt 12 luni înmulțit cu indemnizația din acel moment. Astăzi indemnizația socială este de 1281 de lei. La anul s-ar putea să fie mai mare. Peste doi ani și mai mai mare. Deci, nu este menționată suma ca atare, ci este vorba despre 12 indemnizații sociale.
Mai mult, banii nu vor mai fi transferați către acest fond de plată, ci banii vor fi plătiți de cei care administrează fondurile de pensii. Ei vor fi plătitorii acestei sume. Acestor plăți eșalonate de maximum 12 luni, în varianta în care suma este relativ mică”
Plată unică sau eșalonată pentru avansul de 30%
Radu Crăciun, președinte APAPR: „Dacă suma este mai mare, atunci prima întrebare care trebuie să și-o pună proprietarul acelei sume este: vreau să beneficiez de această plată unică de maximum 30% sau nu? Ca atare, această opțiune de decide dacă își dorește o plată unică sau nu.
Nu este obligat să ia această plată unică. Poate să renunțe la această plată unică și toți banii să fie plătiți eșalonat. Procentul poate fi între 0 și 30%. ”
Radu Crăciun, președinte APAPR: „Odată ce a decis dacă își dorește această plată unică sau nu, rămâne restul sumei de 70% pentru care el va trebui să aleagă dacă își dorește o plată programată sau o plată viageră.
În piață vor fi fonduri care vor oferi fie o plată viageră, fie o plată programată sau amândouă și în funcție de asta el va trebui să se îndrepte către acel furnizor al pensiei programate sau sau viagele din piață. Deci va putea să aleagă. Nu e musai să rămână la același administrator la care a avut pensia privată până acum”
Plata viageră la pensie, avantaje și dezvantaje. Banii se pot moșteni în caz de deces?
Radu Crăciun, președinte APAPR: „Plată viageră înseamnă că este o plată lunară pe care o primești indiferent cât de puțin sau cât de mult vei trăi. Cu alte cuvinte, cel care plătește își asumă ceea ce se cheamă riscul de longevitate.
Deci, poți ca să primești banii indiferent dacă trăiești 100 de ani sau dacă trăiești puțin, banii vor fi livrați doar pe perioada vieții.
Ceea ce este interesant aici este faptul că e posibil, dacă e vorba de o persoană foarte longevivă, ca banii pe care îi primește să fie mai mulți decât banii cu care a venit în acest fond care plătește pensia viageră. După cum e posibil ca dacă, din păcate, el trăiește puțin, el în final să primească mai puțini bani decât cei cu care a venit. Deci aici ai beneficiul unei pensii garantate, indiferent cât de mult trăiești. Însă în acest caz banii nu se moștenesc.
În acest caz banii fie sunt, așa cum spuneam, dați într-o valoare mai mare decât cea cu care venit sau mai mică de cu venit, acesta fiind riscul fondului plătitor.
Specialistul a punctat că „nu te poți răzgândi” după ce ai optat pentru plata viageră.
Cum se stabilește pensia viageră
Radu Crăciun, președinte APAPR: „Pensia viageră se calculează prin niște metode. Sunt în esență niște modele matematice care țin cont de speranța de viață din România, de nivelul de trai, de suma cu care intrat în fond, de rata de mortalitate și așa mai departe. Deci este un calcul foarte sofisticat în urma căruia, făcând o estimare de risc, se hotărăște care este pensia lunară pe care poți să o primești.
Ține de mai multe variabile, inclusiv de mărimea sumei cu care ai venit, de care rata de mortalitate în România, care speranța de viață. Pentru că, așa cum spuneam, e un calcul de risc prin care plătitorul își asume riscul de longevitate. Și bineînțeles că nu poate să promită niște sume pe care apoi să nu le susțină, pentru că, să zicem, clienții lui au au trăit foarte, foarte mult.
Nu e în funcție de starea de sănătate, pentru că nu e asigurare medicală. E vorba de profilul demografic al populației din România, statisticile legate de populația media, pentru că orice plătitor în portofoliul lui, în final, va avea clienți care trăiesc mult și clienți care trăiesc mai puțin.”
Plată viageră sau plată programată?
Radu Crăciun, președinte APAPR: „Cum s-a obținut această sumă (cea de 123.000 de lei)? Prin faptul că suma trebuie să asigure faptul că timp de opt ani se va plăti lună de lună acea indemnizație minimă de 1.280 lei. Deci dacă suma totală pe care o ai este până în 123.000 lei, atunci se va calcula printr-o împărțire foarte simplă câte luni vei plăti 1280? Practic, 123.000 împărțit la 1280 pe lună. Îți dă numărul de luni în care vei plăti acei 1280 și numărul de luni poate fi nu știu, 10-30-60 până în 96 de luni, 96 de luni, însemnând 8 ani, practic.
Timp de un număr fix de luni care este precalculat, vei primi acest 1280 câtă vreme ai sub 123.000 lei.
Ce se întâmplă dacă optezi pentru plata programată și ai acumulat peste 123.000 de lei la pilonul 2 de pensii?:
Radu Crăciun, președinte APAPR: „Dacă depășim 123.000 lei, din acel moment suma lunară pe care o primești, poate să fie oricât de mare, însă cu o condiție că atunci când împărțim suma pe care o ai peste 123.000 de ei la această pensie, numărul de luni în care se face plata sau numărul de ani să nu scadă sub opt ani.
Condiția este ca dacă ai o sumă mare strânsă, poți să-ți stabilești o pensie lunară oricât de mare dorești, dar cu condiția ca împărțind suma totală la pensia ta lunară pe care ți-ai stabilit o durata de plată să nu scadă sub 8 ani.”
În cazul plății programate, suma neplătită poate fi moștenită în caz de deces
Radu Crăciun, președinte APAPR: „Fiecare are avantajele și dezavantajele ei. În cazul plății programate, răspunsul cred că depinde de fiecare persoană.
În cazul plății programate, de exemplu, în cazul în care, să zicem, ai o plată programată care e gândită să dureze, să zicem 8 ani și din păcate, posesorul pensiei private respective decedează după cinci ani.
Suma rămasă neplătită se moștenește, se moștenește printr-o plată unică către moștenitorii lui.
Ăsta este diferit față de pensia viageră care nu se moștenește. Însă în cazul pensiei programate, dacă ai o pensie programată pe 8 ani și tu trăiești încă 15 ani, după 8 ani bani se vor termina și restul pieții la pensie, între 8 ani și 15 ani vei beneficia doar de pensia publică și nimic în plus.
În cazul pensiei viagere, banii într-adevăr, nu se moștenesc, dar indiferent cât de mult trăiești, vei avea garanția că vei primi această pensie, pensie lunară.
Fiecare produs are avantajele și dezavantajele lui și fiecare va va aprecia utilitatea lui. Adică, dacă, de exemplu, ești o persoană foarte sănătoasă și ai încredere că vei fi foarte voi și fi și foarte longevivă, poate o pensie viageră e mai avantajoasă că practic ai garanția faptului că vei primi o pensie indiferent cât de mult trăiești, după cum și opusul este valabil și atunci. Poate vei prefera o pensie programată.”
Oferte pentru variante de plată viageră sau plată programată la momentul ieșirii la pensie
Radu Crăciun, președinte APAPR: „În momentul în care va trebui să iei o decizie nu te va împiedica nimic să ceri o ofertă pentru o pensie viageră și să ai o ofertă și pentru pensia programată și în funcție de cele două oferte să decizi către ce fel de produs vei dori să să te îndrepți.”
Ce profit se obține cu ajutorul banilor strânși la pilonul 2
Radu Crăciun, președinte APAPR: „Astăzi, în momentul în care facem aceste plăți eșalonate, banii stau într-un cont bancar care nu e purtător de randament.
Pe când, conform noii legi de plată a pensiilor private, acest fond de plată va putea să investească banii respectivi în titluri de stat și depozite bancare, iar randamentul investițional va fi plătit beneficiarilor de pensii private.
De ce doar titluri de stat și depozite bancare? Pentru că dacă acum fondurile de pensii private sunt interesate de acumulare, adică de randament investițional, de înmulțire a banilor, fondurile de plată vor fi interesate mai degrabă de conservare a capitalului, nu de înmulțire a lui, de conservare a sumelor și atunci investițiile vor fi în primul rând sigure, cu risc minim, așa cum sunt titlurile de stat și depozite bancare, astfel încât apoi plățile să poată fi făcută din din sumele respective, fără ca ele să să sufere volatilitate, schimbări rapide.”
