Urmărește Euronews România la cei mai importanți operatori de cablu TV din țară: Digi (canalul 66), Orange (canalul 106), Vodafone (canalul 410).

Germania a redeschis centralele pe cărbune și anul acesta. O echipă Euronews a vizitat una dintre cele mai poluante centrale  

Publicat de: Maia Bondici

În urma invaziei din Ucraina, țările Uniunii Europene au fost nevoite să găsească soluții pentru a produce energie, asta pentru a nu mai depinde de gazul rusesc. În 2022, Germania a redeschis centralele pe cărbune, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a produce mai puține gaze cu efect de seră. Deși guvernul de la Berlin spune că este o măsură temporară, efectele asupra mediului și asupra oamenilor sunt de durată.

Totul a început pe 24 februarie 2022, momentul în care Rusia a invadat Ucraina. Uniunea Europeană a înțeles că dependența de gazul rusesc nu mai era o opțiune. În Germania, 55% din consumul energetic se baza pe importurile de gaz din Rusia la vremea respectivă. Însă țara a reușit să-și diminueze rapid dependența, cu 20% în decurs de doar patru luni. Iar până la sfârșitul anului, a renunțat total la gazul rusesc. Germania a găsit rapid alți furnizori de gaze - Olanda, Norvegia și Belgia. Însă cele trei țări nu au putut să acopere necesarul Germaniei. Asta a însemnat ca țara să facă ceva ce nu visa vreodată. Să redeschidă centralele pe cărbune.

Într-un răspuns oficial pentru Euronews România, Guvernul de la Berlin spune că era o măsură necesară în fața războiului.

„Guvernul german a promulgat legea cu privire la menținerea în stare de funcționare a centralelor de rezervă, pentru reducerea consumului de gaze în sectorul energiei electrice. Motivul acestei decizii a fost începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Legea are ca scop evitarea perturbărilor cauzate pe piață de către atacul rusesc și implicit deficitul de gaze în Germania și în Europa. Esența acestor reglementări constă în noi posibilități de extindere a ofertei de producere de energie electrică pe piața de electricitate”, potrivit Guvernului Germaniei. 

VEZI GALERIA
4 imagini

Comisia Europeană anunță într-un răspuns pentru Euronews România că emisiile sunt în continuă scădere în UE și că statele membre și-au diversificat sursele de energie din cauza războiului.

„Orice schimbare în utilizarea cărbunelui în ultimul an și jumătate trebuie privită în contextul circumstanțelor extraordinare în care ne aflăm după invazia Rusiei și întreruperile de aprovizionare cu gaze, dar și în contextul tranziției către energie curată în sens mai larg.” - Comisia Europeană.

Lupta Germaniei cu schimbările climatice 

Înainte de asta, Germania era o țară exemplu în lupta cu schimbările climatice, nu doar la nivel European, ci la nivel global. Multe dintre centrale erau închise, iar focusul principal era energia verde. Dar la momentul invaziei din țara vecină, Guvernul german se temea de o eventuală criză energetică care să lase țara în beznă.

Karsten Smid, expert în energie Greenpeace: Această teamă a fost neîntemeiată. Nu am avut o pană de curent, rezervoarele de gaze naturale s-au umplut treptat și am putut asigura în continuare aprovizionarea cu energie fără să fie nevoie să folosim centralele pe cărbune. În acest an, și acesta este un lucru pe care îl criticăm, urmează să intre în rețea ca rezervă noi centrale pe cărbune. Asta în ciuda faptului că nu avem nevoie de acest lucru și că rezervoarele de gaz sunt pline.

Prin Acordul de la Paris, statele membre ale Uniunii Europene s-au angajat ca până în 2050 să nu mai producă emisii de gaze cu efect de seră. Pentru asta, toate centralele pe cărbune ar trebui să fie închise. Guvernul german spune că măsura de a le redeschide este una temporară și că nu schimbă cu nimic țintele țării. Mai mult, Germania vrea să atingă zero emisii până în 2045.

”Având în vedere situația furnizării de gaze naturale, implicarea unor capacități suplimentare de generare de energie din centralele pe cărbune și ulei mineral, care este limitată până la 31 martie 2024, este destinată înlocuirii gazelor naturale ca sursă de energie în producerea de energie electrică pentru a economisi gaze naturale pe termen scurt. Aceste măsuri necesare pe termen limitat nu schimbă cu nimic ținta guvernului german ca până în anul 2045, Germania să atingă neutralitatea privind producerea gazelor cu efect de seră.”, se arată în răspunsul Guvernului german. 

Comisia Europeană anunță că 10 state membre au făcut asta deja și că încă 10 vor urma până în 2030, asta în ciuda provocărilor pe termen scurt cu care s-a confruntat Uniunea Europeană.

„10 state membre sunt deja fără cărbune, iar alte 10 le vor urma până în 2030, cu restul nu foarte departe în urmă. Direcția este foarte clară, în ciuda provocărilor pe termen scurt legate de securitatea energetică cu care ne-am confruntat.”, potrivit Comisiei Europeane. 

Comisia Europeană acordă fonduri suplimentare pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabilă 

Însă experții sunt sceptici. Doar săptămânile trecute, Charles Michel, Președintele Consiliului European, a propus ca 10 miliarde de euro din bugetul pentru energie regenerabilă, să meargă spre bugetele de migrație și apărare. Un plan care rămâne doar pe hârtie pentru moment. Însă cu potențiale efecte pentru viitor. O astfel de tăiere de buget ar avea un impact major în dezvoltarea surselor de energie verde, chiar și în Germania.

În 2023, aproape 60% din energia produsă în Germania a provenit din surse regenerabile. Și aproximativ 30% de la centralele pe cărbune. Experții de mediu spun că existau alternative mai prietenoase cu mediul pentru a furniza energie.

Karsten Smid, expert în energie Greenpeace: Germania nu face destul pentru protejarea mediului. Germania ar putea face mult mai mult. Datorită energiei regenerabile, în ceea ce privește sectorul energetic, ne aflăm pe direcția bună, ar putea însă ca lucrurile să se miște mult mai rapid. Am putea fi de fapt un exemplu mult mai bun pentru Europa dacă am înceta în sfârșit cu producerea de energie electrică din cărbune brun. Situația arată de fapt cam așa. Până în anul 2030 toate centralele pe cărbune din întreaga Europă trebuie scoase din circuit, altfel nu vom putea manageria în niciun fel măsurile pe care și le-a propus Comisia Europeană cu privire la protecția mediului înconjurător.

Germania vrea ca 80% din energia produsă să provină din surse regenerabile, până în 2030 

Tot până în 2030, Germania vrea ca 80% din energia produsă să provină din surse regenerabile. Însă în fața conflictelor și a tăierilor de buget pentru energie verde, nu va fi un drum ușor de parcurs, chiar dacă nemții sunt bine cunoscuți pentru eficiența energetică.

Rene Schuster, Expert de mediu Grüne Liga: Evident că acum, după doi ani, cresc din nou emisiile de dioxid de carbon și asta este o mare provocare pentru Germania. Se dorește o reducerea lor până în anul 2030. Asta este teoria oficială. După acest termen se dorește o reducere și mai drastică a acestor emisii, lucru care va fi dificil.

În Jänschwalde se află a treia cea mai mare centrală de cărbune din Germania. În 2018, două din cele șase unități au fost închise ca parte din procesul de tranziție spre energie verde. În 2022 însă au fost repuse în funcțiune.

Rene Schuster, Expert de mediu Grüne Liga: Acum este a doua iarnă în care se întâmplă același lucru. Anul acesta s-a văzut în mod evident că această centrală pe lignit nu este în cele mai bune condiții. Pe data de 10 septembrie a avut loc o avarie mare. Un siloz de cenușă s-a prăbușit pur și simplu și unitatea a trebuit decuplată pentru mai multe săptămâni. În momentul de față nu știm dacă nu se vor prăbuși în curând și celelalte silozuri de cenușă. E posibil că această centrală nu garantează de fapt siguranța aprovizionării cu energie așa cum se spune.

Cea mai mare centrală pe cărbune din Germania 

Construită între 1976 și 1988, pe vremea când încă zidul Berlinului separa Germania de astăzi, centrala din Jänschwalde a fost ultima cea mai mare stație de cărbune construită pe vremea RDG-ului, adică a Republicii Democrate Germane. După căderea zidului și unificarea Germaniei, noul guvern de la vremea respectivă a implementat tehnologii moderne pentru a o face mai eficientă energetic.

În ciuda acestui fapt, centrala rămâne în topul celor mai poluante stații de cărbune din Uniunea Europeană, conform unui studiu World Wildlife Fund. Asta și pentru că acolo nu se arde orice fel de cărbune. Se arde lignit. Cărbunele brun, care este printre cele mai dăunătoare tipuri. Când este extras din pământ, lignitul este mai umed decât alți cărbuni. De asta și arde mai greu și produce cantități mai mari de dioxid de carbon. Mai mult, cărbunele brun poate să conțină și metale grele sau substanțe radioactive. Cu toate astea, guvernul de la Berlin ne dă asigurări că mediul și oamenii sunt în siguranță.

„În ceea a ce privește operarea minelor de cărbune sunt valabile norme clare cu privire la dreptul de protecție împotriva efectelor nocive asupra omului și a mediului său înconjurător, lucru care exclude punerea în pericol a vieții și sănătății populației din zonele învecinate.”, potrivit Guvernului german. 

Rene Schuster, Expert de mediu Grüne Liga: Lignitul are trei probleme principale pe care le cauzează. Prima este faptul că lignitul este o sursă de energie care are cea mai mare emisie de dioxid de carbon pe kilowatt oră. A doua problemă este aceea că noi aici în zonă avem mari probleme cu apa din cauza exploatărilor miniere, care scot apa din pânza freatică. Astfel avem practic probleme pentru sute de ani, pentru că atunci când apa vine înapoi este modificată din punct de vedere chimic. Echilibrul hidrologic a fost aici practic dat peste cap. Cea de-a treia problemă este bineînțeles faptul că din cauza acestor mari exploatări miniere mulți oameni au trebuit relocați.

Peste 3.000 de persoane au fost strămutate pentru a face loc minelor 

În urmă cu mai bine de 50 de ani, peste 3.000 de persoane și-au pierdut casele pentru ca această mină să poată să fie exploatată. Întregi localități și sate au fost rase de pe fața pământului nu doar pentru exploatarea cărbunelui, dar și pentru transportul său. Rețele de șine de tren care se întind pe zeci de kilometri, străbat ce în urmă cu câteva decenii, însemna acasă pentru mii de oameni. Iar efectele lignitului se resimt și în ziua de azi în cele mai importante aspecte pentru oameni. În aer și apă.

Thomas Burchardt, Asociația Klinger Runde: Este unul din cei mai mari emitenți de dioxid de carbon din Germania și asta nu poate să continue pe durată lungă. Problemele pe care le ridică exploatarea minieră sunt preponderent cele legate de apă. Aici apa trebuie pompată la 100 de metri adâncime. Aici a fost mai multă apă pompată decât volumul de apă din lacul Bodensee. Mai mult de 50 de miliarde de metri cubi de apă. Volumul de apă trebuie să crească încet și asta va aduce cu sine probleme.

Thomas s-a născut în această regiune. Și-a văzut prietenii, rudele și vecinii cum au dispărut încet, lăsând loc minelor de lignit. A luptat de când se știe pentru a opri asta.

Thomas Burchardt, Asociația Klinger Runde: Locuiesc la aproximativ o distanță de 10 km de centrală, de exploatarea minieră Jänschwalde. Am urmărit timp de 40, 50 de ani întreaga evoluție a situației. În timpul existenței RDG– ului (Republica Democrată Germană) nu era posibil să spui sau să faci ceva împotriva exploatării miniere. În momentul în care s-a produs schimbarea direcției, a existat posibilitatea să se spună: „Ok, noi putem produce energie altfel, nu mai trebuie să folosim lignitul.

Thomas ne-a arătat tot traseul minei. În urmă cu aproximativ 20 de ani, se întindea pe mai bine de 15 km. Între timp unele porțiuni s-au închis. Nu mai era nimic de extras, așa că au fost redate naturii. Unele zone s-au transformat în lacuri, altele în câmpii.

„O luptă importantă, o altercație de fapt, a fost pe vremea aceea cea legată de localitatea Horno. Trebuie Horno demolat? S-a promis atunci că Horno este ultimul sat care va fi demolat. Asta s-a întâmplat aproximativ în anul 1995. Și dintr-o dată, în anul 2007 a venit de la guvernul landului un studiu cum că mai este posibilă deschiderea a încă șapte noi exploatări miniere și că 25-26 de sate pot fi demolate. Asta a fost prea mult. S-a încălcat promisiunea că Horno este ultimul sat care trebuie demolat”,  a povestit Thomas.  

VEZI GALERIA
4 imagini

Sursă Foto: Thomas Burchardt

Oamenii au luptat împotriva statului pentru a-și recupera casele 

Peste 350 de oameni care locuiau în Horno au fost mutați. Oamenii au luptat pentru casele lor, pentru școală și pentru istoria locului. Au dat landul în judecată, firma care exploatează mina și chiar și statul. Au ajuns până la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Însă fără succes.

Bernd Siegert, fostul primar din Horno: Cetățenii din Horno au opus rezistență și pe vremea RDG -ului (Republica Democrată Germană), dar evident pe vremea regimului din RDG, partidul urmărea totul, opoziția era posibilă doar în anumite limite, puteai în vremea aceea să ai de-a face cu Securitatea. Dar după schimbarea direcției în fosta Germanie Democrată și în perioada aceea, am crescut opoziția masiv, am implicat opinia publică, media, tot ce a fost posibil, am avut mai multe mitinguri mari. Din punct de vedere politic am stârnit destul de multă vâlvă și toți politicienii au fost de fapt de mai multe ori în Horno, au ascultat ce aveam de spus, dar, din păcate, a trebuit să constatăm că banul conduce lumea.

Trecând pe lângă ce este acum Horno, nu ne-am putea imagina că aici au locuit zeci de generații de sorbi. Un popor slav, care și-a păstrat tradițiile timp de aproape 700 de ani în Horno. Satul era plin de istorie. A fost chiar și un refugiu pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Bernd Siegert, fostul primar din Horno: În Horno mulți oameni au construit după război. 90% din terenuri au fost deteriorate în urma războiului. În anul 1945, în Horno, frontul s-a schimbat de două ori. Horno a fost destul de puternic distrus și apoi reconstruit. Bunicii și străbunicii noștri au contribuit fiecare după posibilități la dezvoltarea acestuia. E un loc plin de istorie. Aici unde suntem acum e un loc lipsit de trecut, de istorie. Aici avem doar o istorie politică. Pe aceste locuri erau pe vremuri doar terenuri agricole, lucrate de țărani. Acum aici sunt case și noi suntem oameni fără istorie. Avem aici în Horno oameni care în 1945 au fost nevoiți să plece la est de râul Neisse. Au găsit în Horno, în vechiul sat, o nouă patrie. Acum, pe vremuri de pace, au trebuit din nou să plece. Evident că pentru ei a fost extrem de dificil.

Sătenii din Horno au fost mutați la câțiva kilometri de locul minei. Noul sat, numit tot Horno, nu are însă aceeași semnificație pentru mulți dintre locuitori.

Bernd Siegert, fostul primar din Horno: Aceasta a fost în mod evident o situație dificilă, pentru că s-au petrecut atunci lucruri care sunt de fapt inumane. Dacă vă puteți imagina, biserica a fost aruncată în aer, cimitirul a fost strămutat și astfel liniștea morților tulburată. Toate acestea sunt de fapt lucruri care în mod normal în vremurile actuale nu mai erau necesare. Imaginați-vă că vine un camion de transportat mobilă, încarcă totul și pleacă. Câteva zile mai târziu veniți acolo și din casă a mai rămas doar o ruină. Totul aruncat în aer. Scrum și cenușă. Ce impact are acest lucru asupra celor mai în vârstă nu poate fi descris. 

Un nou sat, construit peste ruinele fostului sat Horno 

Astăzi, noul Horno are o biserică în curtea căreia se adăpostesc ultimele rămășițe din fostul sat. Sculpturile făcute din ultimii copaci care au fost doborâți. Deși oamenii și-au găsit o nouă casă și au fost despăgubiți, nu toți au avut acest noroc. Dar timpul i-a obligat să se adapteze. Alte generații s-au născut în noul Horno și acum își creează propria istorie. În ciuda măsurilor de urgență care au fost luate la nivel European din cauza crizei energetice, Comisia Europeană spune că UE joacă un rol crucial în acordurile semnate la summit-urile COP și că tranziția spre energie verde va fi accelerată în acest deceniu.

„UE a fost un factor important în spatele acordului de la COP26 de la Glasgow pentru reducerea treptată a cărbunelui și acordul de la COP28 de la Dubai în această lună pentru tranziția de la combustibilii fosili și accelerarea acțiunii în acest deceniu.” - Comisia Europeană.

Analiștii cu care am stat de vorbă în Germania spun că deși măsura de a redeschide centralele pe cărbune nu era una dorită, era inevitabilă.

Rene Schuster, expert de mediu Grüne Liga: Expansiunea energiei regenerabile nu se putea accelera într-un timp scurt în toamna anului 2022.

Karsten Smid, expert în energie Greenpeace: Germania se află pe drumul bun în ceea privește aprovizionarea cu energie, și anume aprovizionarea din surse regenerabile. Eu sunt sigur că este ultima dată când, până la sfârșitul lunii martie, aceste centrale pe cărbune brun se află în poziția de rezervă, după care vor fi definitv dezactivate.

Guvernul de la Berlin spune că centralele pe cărbune vor fi închise până la data de 31 martie 2024. Între timp Executivul va veni cu măsuri pentru a reduce dioxidul de carbon crescut, generat de aceste centrale. Însă rămâne de văzut dacă vor fi redeschise iarna viitoare.

Am contactat compania Leag, cea care deține centrala din Jänschwalde pentru un interviu, însă am fost refuzați. 

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE