Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reiterat vineri apelul pentru o întrevedere directă cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în contextul în care acesta din urmă a calificat drept „constructivă” ultima rundă de negocieri dintre cele două țări, desfășurată săptămâna trecută în Turcia, informează Reuters și EFE.
„Am auzit declarațiile venite din partea Moscovei. Dacă acestea reflectă o intenție reală de a încheia conflictul în mod onorabil și de a ajunge la o pace durabilă – și nu doar o tactică de a câștiga timp și a reduce efectele sancțiunilor – atunci Ucraina își reafirmă disponibilitatea pentru o întâlnire între lideri, în cel mai scurt timp”, a transmis Zelenski pe platforma X.
El a insistat că este momentul să se treacă de la discuțiile tehnice la negocieri la cel mai înalt nivel: „Statele Unite au propus acest lucru, Ucraina este de acord. Tot ce lipsește este acceptul Rusiei”, a subliniat președintele ucrainean, mulțumind în același timp țărilor care sprijină Kievul. Zelenski a menționat și inițiativa președintelui american Donald Trump, care a acordat Moscovei un termen de zece zile pentru a opri războiul, avertizând cu sancțiuni suplimentare și taxe vamale pentru petrolul rusesc.
Anterior, liderul ucrainean ceruse în repetate rânduri o întrevedere cu Putin, dar Kremlinul a condiționat acest lucru de progrese semnificative în cadrul negocierilor preliminare.
Vineri, Vladimir Putin a declarat că vrea „o pace stabilă” cu Ucraina și a salutat rezultatele discuțiilor de la Istanbul, menționând totodată că revendicările Rusiei rămân neschimbate.
„Avem nevoie de un acord solid, care să satisfacă ambele părți”, a afirmat liderul rus, în timpul unei conferințe comune cu președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko.
Putin nu a comentat ultimatumul transmis de Trump, dar a spus că își dorește continuarea negocierilor în cadrul unor grupuri de lucru „fără presiune mediatică”, pentru identificarea unor soluții de compromis.
Moscova solicită recunoașterea anexării Crimeei și a celor patru regiuni ocupate parțial de armata rusă – Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson –, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și reducerea semnificativă a capacităților sale militare.
În schimb, Kievul respinge aceste cereri și insistă asupra retragerii complete a forțelor ruse, garanțiilor de securitate din partea Occidentului, continuării livrărilor de armament și desfășurării unor trupe europene pe teritoriul său – aspect pe care Moscova îl respinge categoric.
