România are la dispoziție aproape 17 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de transport până în 2027. Oficialii din Minister dar și specialiștii în infrastructură se tem că instabilitatea politică ar putea afecta finanțarea marilor proiecte. O astfel de situație ar duce la un blocaj care s-ar putea întinde și pe 10 ani.
România a înregistrat în ultimii ani un record la capitolul inaugurări de autostradă sau drum expres. În 2025, sunt şanse mari să ne apropiem pentru al doilea an consecutiv de borna de 200 de kilometri dați în trafic, in condițiile in care am intrat in acest an cu 1.270 de kilometri de autostradă și drum expres pe care se putea circula.
Criza guvernamentală din România, resimțită odată cu ieșirea PSD de la guvernare, dar și lipsa predictibilității generate de alegerile prezidențiale, pun în pericol și fondurile europene. Țara noastră riscă să piardă până la 13,5 miliarde de euro din PNRR pentru ca a amânat adoptarea măsurilor fiscale promise. Aceste fonduri sunt în proces de renegociere cu Comisia Europeană.
Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor: „Cel mai negru scenariu ar fi stoparea finanțării din fonduri europene, pentru că toate proiectele majore pe care le are România la nivel de infrastructură de transport sunt cu fonduri europene. Nu există vreun proiect major care să fie finanțat exclusiv de la bugetul de stat.”
Varianta că Uniunea Europeană ar putea bloca fondurile, exact ca în Ungaria, ar însemna o catastrofă, cred specialiștii din zona de infrastructură.
Mihai Crăciun, fondator al asociației „Construim România”: „Lucrările pur și simplu ar îngheța. Împrumuturile ar deveni brusc foarte scumpe pentru România și primul pas ar fi înghețarea totală a tuturor șantierelor până se va căuta o altă soluție. Și dacă soluția aceasta ar fi împrumutul, care ar dura câțiva ani până se va pune la punct, va fi într-un ritm mult mai mic.”
- România aleargă după tren. La întrebarea ”de ce România a pierdut trenul?” premierul spune: ”Pentru că n-am fost serioși”
- România pierde trenul. În țara podului rupt, trenul ocolește de 19 ani
- O linie de cale ferată din Argeș stă abandonată de 35 de ani, timp în care pe acolo a trecut doar un tren, pentru probe
O astfel de situație nu ar însemna doar o oprire a lucrului pe șantiere.
Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor: „Dacă riscăm să nu mai avem finanțare pentru aceste proiecte, sunt câteva efecte indirecte majore. Avem aproape 65 la sută contractări cu companii românești. Companiile românești nu au o forță de capital așa de mare încât să supraviețuiască unui asemenea impact.
Ar trebui să reluăm procedurile de la zero, adică să facem expertize pe ce ceea ce s-a executat, să refacem caiete de sarcini, să refacem licitații și abia apoi să reluăm lucrările, iar reluarea lucrărilor și finalizarea lor ar putea să dureze chiar și 10 ani.”
Specialiștii admit că România nu a avut întotdeauna un ritm prea bun de absorbție a fondurilor europene.
Ionuț Ciurea, președintele asociației Pro Infrastructura: „Ar fi trebuit să avem și am fi putut să avem cu mai puțină hoție, cu mai multă muncă și cu mai puțină prostie, semnificativ mai mulți kilometri de autostradă și drum expres, o cale ferată, cel puțin pe zonele ei importante, pe magistrale, mult mai bună, un material rulant și pe căile ferate și prin orașe, semnificativ mai bun, modern. Dar chiar și cu ce avem acum, dacă nu am fi intrat în 2007 în UE, nu am fi avut nici jumătate din ce avem acum.”
România beneficiază în acest moment de două programe majore, aproape 10 miliarde de euro prin Programul Transport până la finalul lui 2027 și peste șapte miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Pentru această sumă, România s-a obligat să construiască peste 830 de kilometri de infrastructură rutieră nouă, să modernizeze peste 3.000 de kilometri de cale ferată, dar și cumpărarea a 60 de trenuri noi și ecologice.
