Board-ul Fondului Monetar Internațional solicită României un mix adecvat de politici și reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară, potrivit raportului elaborat de instituția financiară internațională, în urma consultărilor de la București pe marginea Articolului IV.
'Directorii executivi au salutat pachetul amplu de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, adoptat recent, care marchează un pas important în abordarea deficitelor gemene în creștere. Pe fondul unei consolidări fiscale ample necesare și cu riscuri înclinate în sens negativ, directorii au solicitat un mix adecvat de politici și reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară', se arată în documentul citat.
Presiuni inflaționiste – politica monetară trebuie să rămână prudentă
Directorii FMI au subliniat importanța executării complete a consolidării fiscale planificate în 2025-2026, urmată de ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a consolida încrederea pieței și a asigura sustenabilitatea fiscală.
În opinia acestora, pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creșterii și echității, reformele fiscale suplimentare pe termen mediu ar trebui să urmărească mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea echității, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și păstrând atractivitatea pentru investițiile de capital.
'Câțiva directori au recomandat prudență în aplicarea noilor măsuri fiscale, pentru a evita descurajarea suplimentară a cererii interne. Directorii au recomandat continuarea eforturilor în reformele structurale fiscale, inclusiv în managementul finanțelor publice, pentru a îmbunătăți guvernanța fiscală și eficiența cheltuielilor', se mai arată în raport.
Pe de altă parte, reprezentanții FMI au fost de acord că reapariția presiunilor inflaționiste necesită o abordare precaută a politicii monetare, pentru a asigura revenirea durabilă a inflației în intervalul de prognoză. Ei au recomandat ca reducerile ratei dobânzii să fie reluate doar după ce creșterea salariilor și a prețurilor se moderează într-un mod susținut. Directorii au remarcat că o creștere graduală, pe termen mediu, a flexibilității cursului de schimb ar spori reziliența economiei la șocuri. Cu toate acestea, un număr de directori au recomandat o abordare prudentă a unei flexibilități mai mari a cursului pe termen scurt, având în vedere expunerea valutară semnificativă a României.
Directorii au salutat și întărirea solidității sectorului financiar, care a înregistrat bilanțuri bancare mai robuste. Totuși, în contextul creșterii expunerii băncilor la datoria suverană, al creșterii puternice a creditului de consum și al volumului considerabil de credite neacoperite la risc valutar, ei au subliniat necesitatea continuării monitorizării calității activelor, testării la stres a condițiilor de lichiditate și consolidării managementului crizelor.
Reforme structurale și investiții publice – esențiale pentru creștere
Totodată, oficialii FMI au subliniat importanța avansării reformelor structurale în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al autorităților și a îmbunătățirii managementului investițiilor publice pentru a debloca fondurile disponibile ale Uniunii Europene (UE).
'Aceste reforme, împreună cu utilizarea completă a fondurilor UE, vor spori potențialul de creștere pe termen mediu și vor sprijini consolidarea fiscală și reechilibrarea externă. Reformele în domeniul guvernanței, inclusiv o mai bună gestionare a sectorului întreprinderilor de stat și o mai mare predictibilitate a cadrului de reglementare, sunt de asemenea cruciale pentru a consolida atractivitatea României pentru investiții. Creșterea ratei de participare pe piața muncii prin investiții în capitalul uman ar contribui la atenuarea efectelor unei perspective demografice nefavorabile. Tranziția planificată a României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, va contribui la consolidarea securității energetice', punctează sursa citată.
O misiune a FMI, condusă de Joong Shik Kang, a analizat în septembrie, la București, recentele evoluții ale economiei românești.
Echipa Fondului a avut întâlniri cu oficiali din cadrul Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a României, și alte agenții guvernamentale, precum și cu reprezentanți ai sectorului privat și ai organizațiilor neguvernamentale.
Consultările în baza Articolului IV constituie un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul acestora este de a examina situația financiară și economică la nivel național și de a formula recomandări generale referitoare la politicile monetare, financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei.
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, însă instituția financiară evaluează anual evoluția economiei românești, în baza consultărilor pe Articolul IV.
În acest an a mai avut loc o misiune FMI la București, condusă tot de Joong Shik Kango, în perioada 3 - 7 februarie 2025.
Fondul Monetar Internațional previzionează că economia României va crește, în 2025, cu 1%, iar în 2026 cu 1,4%, estimări în scădere comparativ cu cele din primăvară, de 1,6% și, respectiv 2,8%.
