Nu scăpăm de traficul de persoane. Este una dintre cele mai bune afaceri ilegale din lume: profit mare, risc scăzut. Consiliul UE spune că, la nivel global, traficanții obțin profituri estimate la 29,4 miliarde de euro, într-un singur an.
Și traficanții români se îmbogățesc din exploatarea victimelor în Occident. O rețea din Iași a făcut 1,7 milioane de euro doar în timpul investigației, spune Europol. Banda de traficanți a fost oprită abia anul trecut, după 20 de ani de activitate în care ar fi exploatat zeci de românce în afara țării. Tot statisticile oficiale arată că, la nivel european, doar aproximativ 40% dintre traficanții depistați ajung să facă închisoare. La fel este și în România, dacă nu chiar mai rău. A fost nevoie să fie schimbată legea, în 2024, ca judecătorii să nu mai scrie pedepse cu suspendare în cazul celor care traficau copii.
Numărul victimelor crește, anual, din 2024 încoace
Țara noastră nu scapă de eticheta „pepiniera Europei”. Româncele sunt în topul femeilor obligate să se prostitueze în marile capitale Occidentale, în ciuda faptului că „pe piața” europeană sunt aduse, din ce în ce mai mult, femei din America Latină. De teama proastei reputații, și la insistențele Departamentului SUA - care a amenințat am putea ajunge pe aceeași listă cu Afganistan - România a făcut progrese în combaterea traficului de persoane. Dar, chiar și așa, subiectul nu este o prioritate politică. Așadar, nu există nici suficiente resurse, și nici voință din partea tuturor pentru a combate eficient acest flagel. Subiectul ar trebui să se regăsească pe agenda internațională, întrucât majoritatea victimelor sunt traficate în țări din Vest, inclusiv în locuri în care prostituția este legalizată, ceea ce atrage și responsabilitatea acestor state.
În 2025, în România, au fost identificate 707 victime, cu 16% mai multe față de anul precedent. Mecanismul de identificare a victimelor a fost „mai bine aplicat”, spune comisar-șef Cristina-Maria Stepanescu, directoarea Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP). „80% dintre victimele identificate anul trecut au fost fie exploatate sexual, fie au produs material pornografic”, completează directoarea ANITP. Majoritatea sunt femei care au trecut prin abuzuri greu de imaginat, fizice și emoționale. În titlu, am folosit intenționat cazul unei tinere exploatate pe o stradă din Lausanne Elveția (pe care am cunoscut-o), pentru a ne reaminti că staticile nu sunt doar cifre seci, ci ascund traume ale unor persoane care au dreptul la demnitate și libertate.
OSCE: Criminalitatea forțată este tot mai prezentă
O parte dintre victimele identificate în anul 2025 sunt români exploatați prin muncă sau copii obligați să cerșească. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din care fac parte 57 de țări atrage atenția unui fenomen în creștere, „criminalitatea forțată”. A 26-a Conferință a OSCE pentru combaterea traficului de persoane a avut ca temă acest fenomen. Traficanții transformă victimele în „scuturi” pentru a nu răspunde penal, după ce le obligă să comită infracțiuni. Acest tip de exploatare a crescut de la 1%, în 2018, la 17% în anul 2024, arată OSCE.
Organizația spune că dimensiunea problemei este mult mai mare, pentru că este insuficient raportată.
„Criminalitatea forțată este tot mai prezentă. În multe țări din regiunea OSCE, vedem că infractorii vizează copii din ce în ce mai mici, parțial din cauza vârstei răspunderii penale. Copiii sunt vulnerabili și pot fi manipulați. Știm cu toții că petrec mult timp pe telefon, pe internet și pe platforme de gaming. Acesta este unul dintre modurile prin care traficanții își găsesc victimele, atrage atenția dr. Kari Kohnstone, Reprezentant Special și Coordonator al OSCE pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane.
Gangster la 10 ani
Sosa Henkoma, un tânăr nigerian imigrant în Londra, a fost traficat ani de zile până când autoritățile britanice au realizat că, de fapt, au în față o victimă și nu un făptaș. Nici nu împlinise zece ani, când o bandă violentă din sudul Londrei l-a transformat în cărăuș de droguri, și apoi l-a implicat în trafic de arme. A fost chiar înjunghiat de 11 ori, dar a scăpat cu viață, spune el, din noroc. Când a cerut ajutor nimeni, spune că nimeni nu l-a crezut:
Sosa: Am vorbit cu autoritățile (n.r. în jurul vârstei de 13 ani).
Jurnalist: De ce nu te-au salvat atunci?
Sosa: Pentru că, la acel moment, legea privind sclavia modernă nu fusese încă introdusă. Nu exista cadrul legal necesar. Atunci, copiii nu erau identificați ca victime, ci mai degrabă erau tratați ca infractori. Cine alege să devină infractor?
Întors în stradă, Sosa a continuat să lucreze pentru banda care îl recrutase, și în cele din urmă a ajuns după gratii. A stat închis între 19 și 22 de ani. La închisoare, o avocată a reușit să convingă autoritățile că au în față un copil exploatat, iar în anul 2020, el a fost recunoscut ca victimă de către statul britanic.
Autoritățile de la noi atrag atenția că fenomenul criminalității forțate ar putea crește și în România în perioada următoare:
„Vedem cazuri în care persoane sunt folosite pentru a deschide conturi bancare și pentru a desfășura activități infracționale împotriva voinței lor, inclusiv copii, femei și grupuri vulnerabile. Acest lucru necesită tehnici de investigație foarte bune din partea poliției, pentru a înțelege fenomenul în profunzime”, spune Shawn Kohl, director al programului european anti-trafic, în cadrul organizației International Justice Mission (IJM).
În anul 2025, 40% dintre victimele traficului de persoane identificate în România au fost minori, arată raportul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, procent în scădere față de anul precedent.
