Noile creșteri de taxe de până acum și cele care tocmai au fost anunțate nu vor ajuta economia din România. Așa arată datele de până acum și așa au avertizat și specialiștii. Tot economiști au fost cei care au explicat și motivul. În direct la Euronews România, Laurian Lugu susține că aceaztă taxare „a tot ce mișcă” este o prostie, care și-a dovedit ineficiența.
Soluția? Reducerea cheltuielilor bugetare. Este exact ceea ce încearcă să facă acest guvern, numai că negocierile cu cei vizați direct se dovedesc anevoioase. Astfel se explică de ce Executivul a fost nevoit să ia măsuri rapide până să ajungă la o înțelegere cu toți cei vizați de aceste tăieri.
O soluție ar fi reducerea investițiilor în infrastructură, pe moment, după cum susține economistul Laurian Lungu.
De ce creșterea de taxe are efectul opus așteptărilor Guvernului?
Laurian Lungu, analist economic: „Statul român cheltuiește mai mult decât încasează. Am avut acele creșteri masive de pensii și salarii în 2024 și, din acel moment, cheltuielile bugetare au luat-o razna, sunt preconizate să ajungă în acest an la echivalentul a 44% din PIB. Este un nivel uriaș. Banii se duc, în speță, forte mult pe salariile bugetariilor, cheltuieli cu bunuri și servicii și pensii. Aceste componente cam închid 90% din aceste cheltuieli. Evident că acele creșteri au pus deficitul României pe o traiectorie nesustenabilă, adică veniturile pe care le colectam din taxe și impozite nu mai pot să finanțeze acele cheltuieli.
Autoritățile au venit cu acel pachet fiscal pe trei piloni. Primul a fost creșteri de taxe în iulie, era nevoie să facem ceva urgent, pentru că piețele internaționale nu ne mai păsuiau și au spus că dacă nu creșteți taxele să vedem că se colectează sume concrete, atunci era pericolul să ne scadă și ratingul de țară. Urma pilonul 2, care ar fi trebuit să se concentreze, în proporție mare, pe tăieri de cheltuieli. Dar tăieri de cheltuieli semnificative. Nu e vorba doar de a disponibiliza zece oameni. Aceste tăieri de cheltuieli trebuiau să aducă la buget cel puțin 0,5-0,8% din PIB, pe care nu le vedem.
Sunt niște analize pe care le-am făcut. Vedem că, după acele creșteri de taxe, în speță accizele și TVA, veniturile la buget, în termeni reali, descresc. Ele încă sunt pozitive, dar rata este de descreștere. Direcția ar fi trebuit să fie invers, ar fi trebuit să colectezi mai mult la buget. Ceea ce mie, ca economist, îmi ridică mari semne de întrebare. Putem ajunge într-un punct în care tu crești taxele, dar încasezi mai puțin la buget, per total. Pentru că poți să încasezi puțin mai mult pe o componentă, dar oamenii ce fac? Dacă îți crește impozitul pe casă, pe mașină, sigur că iei din consum, poate nu mai consumi așa mult pentru că nu mai ai bani. Nemaiconsumând, nu mai încasează statul TVA. Asta este logica. Și per ansamblu, veniturile totale la buget pot să scadă, ceea ce este o situație dramatică.
Partea proastă este că acest pachet fiscal este și un rezultat al peisajului politic. Avem o coaliție din patru partide care au interese diferite și, pe acest fond, este greu să faci o reformă de tăieri de cheltuieli. Politica fiscală este redistributivă, crești niște taxe, dar se duc altundeva acești bani. Și asta se întâmplă astăzi. De unde? Se pot tăia foarte bine de la cheltuieli cu salariile bugetarilor, știm că sunt destul de ridicate. Probabil vor scădea prin inflație în acest an, dacă vor fi înghețate. Dar cumulul acela de cheltuieli este mare.
Apoi avem infrastructura. Trebuie să aducem acest deficit bugetar rapid în jos, nu ne mai putem permite, pentru că avem un risc mari pe piețele externe. De fiecare dată când România a trebuit să-și respecte o țintă de deficit bugetar, la finalul anului a tăiat din cheltuielile cu infrastructura. Este foarte simplu."
România riscă să intre în recesiune
În acestă situație, specialiștii spun că riscul de recesiune este unul imens în acest moment. România a mai trecut ptin așa ceva în 2009, însă tot contextul mondial a fost de așa natură încât a dus acolo. De această dată, cauza ar fi una provocată chiar de noi, adică de fostul executiv, care a mărit prea mult salariile și pensiile. Exact acest aspect a fost subliniat de totți experții.
Astfel, dacă se continuă în acest fel, „este un miracol dacă scăpăm de recesiune”. Soluția extremă ar putea fi cea aplicată de președintele Argentinei, însă așa ceva ar fi extrem de dureros.
Laurian Lungu, analist economic: „Și mai este o problemă. Politicienii sigur că spun asta și par cumva că dau oamenilor ceva înapoi. E foarte bine N-am făcut autostrăzi pentru că ne puteam împrumuta cu 4% - 5% pe piețele internaționale. În ultimii doi ani, ne-a apucat această efervescență. Noi atragem și bani de la UE, care merg în infrastructură, dar pe lângă aceștia, statul a venit cu bani din buget. Se împrumută astăzi cu 7,5% pe an. Avem riscuri mari pe piețe externe. Un șoc acolo va veni și către noi, va împinge dobânda în sus, acesta este mecanismul clasic.
Merită economic? Mai poți să aștepti doi-trei ani? Și în acești doi-trei ani îți reduci deficitul și nu mai pui presiune pe atâta populație, pentru că acest pachet fiscal este aplicat eronat, taxăm tot ce mișcă. Este o prostie.
Varianta Javier Milei? Din fericie, încă nu suntem în situația Argentinei, suntem cu datorie publică mai mică. Ar fi o soluție extremă. Argentina era într-o fundătură și nu mai avea încotro. Dar trebuie atenție mai mare în ceea ce privește cheltuielile bugetare.
Riscul economic mare acum este o descrelșere mai accelerată a economie. Am văzut datele pe al treilea trimestru, unde agricultura ne-a salvat. Prin deprecierea leului, am ajutat o parte din exporturi. Dar fundamental, activitatea economică din România este în descreștere, avem un consum în scădere, avem activitatea în toată sectoarele economice iar valoarea lor este în scădere. Acesta este un mare semnal de alarmă.
Putem să avem și o descreștere mai accentuată a economiei, nu mai încasezi la buget cât ți-ai propus. Extern, putem avea un șoc care se propagă, piețele sunt foarte ridicate și o corecție a acestora va arunca efectul și în România și se va translata printr-o presiune asupra ratelor dobânzilor și asupra ratei de schimb. Noi avem un plan, cum să reducă deficitul. Problema este că nu operăm într-un vacuum.
Soluții sunt, economiștii au multe idei. Ce aș susține eu este o tăiere rapidă de cheltuieli și mai semnificativă. Nu putem aștepta un an, astfel încât inflația să erodeze în termeni reali anumite categorii de cheltuieli. Aici vorbim de salarii. Guvernul își pune în mare măsură speranța în inflație, în sensul că speră să înghețe cheltuielile cu salariile la stat, să înghețe absolut tot ce înseamnă cheltuieli cu bunuri și servicii și asta să ducă cheltuielile în jos.
Nu știu dacă avem timp, ca 2026 să fie un an liniștit, astfel întât să putem opera aceste lucruri. Când ai o inflaie de 10%, poți să ai tensiuni sociale. Pot oameni să stea așa un an, scăzându-le puterea de cumpărare? Este o pilulă pe care trebuie ă o înghițim. Recesiune? E un miracol dacă vom scăpa. O recesiune nu înseamnă neapărat că este un lucru rău. Depinde cât de adâncă este. La ora actuală, economia este sufocată de taxe și mai sunt altele, sunt propuneri de creșteri de taxe pentru 2027, alte pachete de măsuri fiscale care sunt în cărți. Trebuie să te oprești cumva. Sunt anumite taxe care se pot duce înapoi, de exemplu să nu mai impozitezi dividendele. Nu poși să strângi toate șuruburile economiei, trebuie să lași ca activitatea economică să înceapă să crească."
