Bolojan: „Am convocat alegerile pentru București ca să evităm provizoratul”

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi că organizarea alegerilor anticipate pentru Primăria Capitalei era singura soluție legală pentru evitarea unui „provizorat” prelungit în București, în condițiile în care PSD a refuzat varianta unui scrutin fără candidat comun al coaliției.

Ilie Bolojan, premierul României: „Da există riscul ca unul din cei trei candidați care-i propun partidele din coaliție să piardă. Dar am fost pus în fața două ipostaze să încălcăm legea de organizare a alegerilor in spiritul ei. Adică să nu facem alegeri, ceea ce n-ar fi fost bine pentru București, pentru că altfel ar fi stat într-un provizorat și provizoratele au limitele lor. Nu-i bine să ai provizorate foarte lungi. Asta pe de o parte, pentru că unul dintre partide, mai exact PSD, ca să discutăm foarte deschis, nu a fost de acord să se organizeze alegerile decât în condițiile în care există un candidat comun al coaliției. Ceea ce știam că nu se poate din motive obiective. Am optat să respect spiritul legii.

Am adoptat această hotărâre de convocare a alegerilor. Acum, fiecare partid se duce cu candidatul lui. Dar eu am încredere întotdeauna și de multe ori s-a văzut asta. Uneori, cetățenii noștri, cetățenii României, cetățenii Bucureștiului, sunt mai inteligenți decât oamenii politici și vor da un vot cerebral. Și eu am încredere că vor gândi care este votul util pentru București”.

Reforma administrativă, publicată la începutul săptămânii viitoare

Legea privind reforma administrației publice va fi pusă în trasparență decizională la începutul săptămânii viitoare, dă asigurări premierul Ilie Bolojan. Invitat în studioul Euronews România, șeful Execvutivului a precizat că documentul urmează să fie transmis mai întâi ministerelor și va include și măsuri importante pentru descentralizare. Prim-ministrul punctează încă o dată că e obligatorie reducerea cheltuielilor atât la nivel local, cât și central.

Ilie Bolojan, premierul României: „Așa cum ar urma să prevadă acest pachet care va fi promovat în perioada imediat următoare și de săptămâna viitoare vom pune în transparență acest pachet pe administrație, care nu doar își propune să reducă cheltuieli ci vine cu o schimbare. Săptămâna viitoare lucrurile vor fi luni, marți sau joi.

La începutul săptămânii vom avea toate datele exacte, el va fi comunicat ministerelor și vine cu niște măsuri importante pe componenta de descentralizare, responsabilizează primăriile și creează un mecanism prin care primarii sunt constrânși să fie factor de dezvoltare, nu să stea o bună parte cu mână întinsă la Guvern pentru a primi banii pe care țara nu-i mai are. Așa cum au fost, din păcate, obișnuiți și în momentul în care ești obișnuit, uneori ai niște deprinderi care nu sunt bune. Una este să finanțăm investiții în administrații publice locale și facem asta și vă spun de decizia de astăzi, și alta este să să arunci niște niște bani, niște găuri negre care nu sunt acoperite de realitate, pe care țara nu-i mai are, pe care îi împrumutăm și uitați-vă unde am ajuns”.

Bolojan, avertisment pentru PSD: Când știi în ce situație este țara, nu îți permiți să te ocupi de comunicate care să-ți coafeze imaginea

Ilie Bolojan a fost întrebat și despre criticile liderilor PSD care au dat de înțeles că ar vrea anularea unor măsuri din pachetele fiscale. Șeful Executivului a reamintit că era în joc suspendarea fondurilor europene și le-a transmis social democraților că atunci când „știi în ce situație este țara, nu îți permiți să te ocupi de comunicate care să-ți îmbunătățească și să-ți coafeze imaginea”.

Ilie Bolojan, premierul României: „Și eu pot să fiu un om foarte popular, dar am răspunderea acestei poziții. Poți să fii popular și populist. Dar când ai o răspundere și știi în ce situație este țara, nu îți permiți să te ocupi de comunicate care să-ți îmbunătățească și să-ți coafeze imaginea.

Discutând deschis, măsurile care au fost adoptate au fost necesitate pe două componente. Prima: să salvăm fondurile europene. În iulie, dacă nu recâștigam încrederea Comisiei Europene pe care ne-o pierdusem, ni s-ar fi suspendat fondurile europene.

Suspendarea fondurilor europene pentru România însemna în pasul doi intrarea în incapacitate de plată, pentru că jumătate din investițiile României astăzi sunt asigurate din fonduri europene.

Faptul că astăzi, Consiliul miniștilor de Finanța ne-a aprobat fondurile europene revizuite, asta înseamnă că am evitat cu siguranță această procedură (de incapacitate de plată).

Am încasat TVA cu cel puțin 10% mai mult decât în primele luni

Ilie Bolojan, premierul României: Avem în plan încă 10 miliarde de euro la dispoziție până anul viitor pe care trebuie să îi absorbim. Absorbția acestora este cel mai mare pachet de sprijin financiar pentru economie pentru că înseamnă că firmele de construcții vor avea de lucru. Oamenii vor avea de lucru.

Al doilea lucru - a trebuit să ne corectăm bugetele. Dacă astăzi am proiectat un buget de 8,4%, proiectat doar pe ultimele luni, pentru că pe primele șase luni am constatat că ne-am comportat exact ca în anii trecuți. Ne-au crescut cheltuielile de salarii cu aproximativ 10% față de anul trecut pe primele șase luni, în parte pentru că unii, fiind legați de salariul minim, le-am crescut salariile, parte prin faptul că a fost și un fenomen de anualizare.

Unora le-au crescut salariile din iunie. Atunci creșterea s-a văzut și pe primele luni, comparativ cu primele luni de anul trecut.

Ca atare, am încasat TVA cu cel puțin 10% mai mult decât în primele luni, în medie.

„Anul acesta ne propunem să terminăm 8,4% deficit”

Ilie Bolojan, premierul României: Pentru prima dată, măsurile de corecție au arătat că în luna octombrie, de exemplu, ne-au scăzut cheltuielile, cheltuielile cu salariile în sectorul public.

Gândiți-vă că noi cheltuim în jur de 13-14 miliarde într-o lună în România cu salariile în sectorul public. Ne-au scăzut cu 500 de milioane (...) pentru că am tăiat anumite sporuri, am luat măsurile din educație. Fonduri europene au fost limitate, sporul de condiții vătămătoare a fost la fel limitat. Deci aceste măsuri au făcut ca să avem deja niște efecte. Dar gândiți-vă că efecte care au loc doar pe ultimele trei luni de zile, pentru că au intrat doar din septembrie, multe dintre ele în vigoare, unele vor intra de la 1 ianuarie. Nu pot să aibă efecte masiv pe tot anul.

Și anul acesta ne propunem să terminăm 8,4% deficit. Sigur, pare o țintă abstractă, dar este o țintă de seriozitate. Le demonstrăm creditorilor noștri, partenerilor noștri, mediului de afaceri, Comisiei Europene, că România, dacă spune ceva și face. Asta înseamnă încredere, asta înseamnă credibilitate, asta înseamnă scăderea dobânzilor și reluarea ciclului de dezvoltare care se va face începând de anul viitor.

Ilie Bolojan: Plătim dobânzi care într-un an, înseamnă toată autostrada Moldovei, de la București până la Pașcani.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat că România s-a împrumutat prea mult în ultimii ani, iar țara noastră se aproape de gradul îndatorare de 60% din PIB. „Înseamnă că plătim dobânzi care într-un an, înseamnă toată autostrada Moldovei, de la București până la Pașcani”, a susținut șeful Executivului.

Ilie Bolojan, premierul României: Atunci când o țară este evaluată din punct de vedere al încrederii, de a i se da credite, stabilitatea politică, perspectiva pe care o dă guvernare, poate să aibă o pondere care înseamnă 30-40% din evaluarea acelei țări. Atunci, noi suntem într-o situație dificilă pentru că ne-am împrumutat prea mult în ultimii ani”

România se apropie de 60% grad de îndatorare. „Din păcate, gradul de îndatorare va crește”

Ilie Bolojan, premierul României: Am luat credite cu viteză prea mare. Avem datorii de peste 200 de miliarde de euro și chiar dacă gradul nostru de îndatorare nu este aparent mare, este mai mic decât media țărilor din UE, ne apropiem de 60%.

Din păcate, gradul de îndatorare va crește, pentru că am luat credite în fiecare an în creștere. Anul viitor, doar dobânzile pe care le va plăti România se vor ridica la aproape 60 de miliarde de lei. E vorba de aproape 12 miliarde de euro, cam 3% din PIB-ul României.

În condițiile în care plătești cheltuieli cu dobânzile la nivelul acesta, vă puteți da seama că banii pe care îi are țara noastră pe care îi încasează sub formă de taxe și impozite se duc o bună parte pe aceste impozite.

Înseamnă că plătim dobânzi care într-un an, înseamnă toată autostrada Moldovei, de la București până la Pașcani.

De ce România se împrumută scump: În momentul în care ne-au scăzut ratingul, ți-au crescut foarte mult dobânzile

Ilie Bolojan, premierul României: Noi, crescându-ne rapid datoria, firmele de rating, companiile mari financiare, cei care ne împrumută pe noi, analizând că nu ne gestionăm bine banii, ne-au scăzut gradul de încredere, ne-au scăzut ratingul.

În momentul în care ne-au scăzut ratingul, ți-au crescut foarte mult dobânzile. Noi plătim credite la dobânzi mai mari decât țările din regiune și din Europa.

Datorită acestui fapt, gradul nostru de îndatorare este mai mare decât cel real pe care-l avem, pentru că dobânzile sunt mult mai mari.

Ilie Bolojan: Trebuie să proiectăm stabilitate

Ilie Bolojan, premierul României: Vrem să ne scădem dobânzile? În afară de a avea grijă de banii pe care îi colectăm, trebuie să proiectăm stabilitate.

Dacă nu proiectezi stabilitate politică, dacă atunci când te angajezi că vei face o corecție bugetară, că nu îți vei risipi banii, că îți vei încasa impozitele, că vei fi transparent, că vei fi predictibil, nu respecți aceste lucruri, sau faci scandal politic în permanență, proiectezi imaginea de nesiguranță, de neseriozitate și asta te costă din punct de vedere financiar.

Singura șansă pentru noi, indiferent de cine este în guvernare, este să ne creștem gradul de încredere, să ne creștem ratingul, să dovedim că putem să ne gestionăm banii, să nu ne mai împrumutăm atât de mult și doar în felul acesta, scăzând această sarcină fiscală, ne vom rămâne spații bugetare, indiferent cine este în guvernare, să facă investiții, să creeze dezvoltare. Altfel, indiferent de cine va fi, problemele vor rămâne și sunt destul de serioase.

Ilie Bolojan, despre tensiunile din coaliție: Nu faci totdeauna coaliții cu cine vrei

Ilie Bolojan a afirmat că stabilitatea coaliției este un element de predictibilitate în actuala „situație dificilă bugetară” și a recunoscut, totodată, că „nu faci totdeauna coaliții cu cine vrei, ci faci coaliții date de o realitate pe care a hotărât-o electoratul”

Șeful Executivului a reacționat în contextul în care a fost întrebat despre afirmațiile foștilor lideri PSD care au pus problema unei guvernări fără USR.

Ilie Bolojan, premierul României: „Întotdeauna când este un eveniment politic, lansarea unor candidați, evenimente de partid, tensiunea politică este mai mare și se spun tot felul de lucruri.

În această coaliție, trebuie să colaborăm pentru că este o realitate care este dată de aritmetica parlamentară. Și când eram în administrația locală și în cea centrală, nu faci totdeauna coaliții cu cine vrei, ci faci coaliții date de o realitate pe care a hotărât-o electoratul. Astăzi unul dintre elementele de bază care țin de ceea ce se întâmplă în România ca predictibilitate în această situație dificilă bugetară, este dată într-o măsură importantă de stabilitatea coaliției.

Toți cei care suntem în funcții de răspundere, în conducerea partidelor, în Guvern, în Parlament, avem o răspundere suplimentară și o responsabilitate față de români.

Bolojan: România plătește concedii medicale în valoare de 6 miliarde de lei într-un an

Premierul Ilie Bolojan a declarat că în fiecare an sunt plătite concedii medicale de 1,2 miliarde de euro, ceea ce, în opinia sa, este „o sumă foarte mare”, motiv pentru care a cerut controale în acest sens. Premierul a vorbit și despre concediile medicale date pe „ochi frumoși”: „Undeva în județul Mehedinți era un birou vamal în care din 11 vameși, nouă erau cu certificate de handicap. Un aspect care invalidează statistic”

Ilie Bolojan, premierul României: „Zona de certificate medicale, că ne place, că nu ne place, și aici am avut niște exagerări în ultimii ani. Într-un an de zile, România plătește concedii medicale în valoare de 6 miliarde de lei, 1,2 miliarde de euro este valoarea concediilor medicale pe care le plătește statul român într-un an, în afara sumelor pe care le plătesc privații, pentru că pentru o parte din zile îți plătește angajatorul concediul medical.

Bolojan: Când trebuie făcută o punte între Crăciun și Anul Nou explodează numărul de concedii medicale

Ilie Bolojan, premierul României: Pe de o parte, este o sumă foarte mare, pe de altă parte, numărul de zile de concediu este exagerat. Analizăm distribuția acestor zile, se constată că atunci când trebuie făcută o punte între Crăciun și Anul Nou explodează numărul de concedii medicale.

Când trebuie făcută o punte între Paștele ortodox și cel catolic, din nou explodează datele. Deci, par niște îmbolnăviri programate. Luând deja niște măsuri pe care le-am luat în prima lună de mandat, în primele pachete, am constat că în afara măsurilor luate, prin care primele zile de concediu medical, cele care sunt suspecte de a fi date prea ușor, le-am diminuat plata.

Numărul de concedii medicale a scăzut după controale

Ilie Bolojan, premierul României: De asemenea, dispunând controale pentru a verifica aceste lucruri, ne-au scăzut concediile medicale cu sume importante.

Înseamnă într-o lună de zile au scăzut cu aproximativ 50.000 de euro, ceea ce este o sumă, care dacă se extrapolează pe 12 luni, înseamnă că practic, scăderea, dacă se va menține acest trend, va fi mult mai mare, înmulțită cu 10 sau 12. Suma respectivă se va diminua la o valoare care cât de cât este apropiată de realitate.

Nu ne referim la bolile reale care te țin la pat sau alte situații.

Bolojan, despre concediile medicale date pe „ochi frumoși: Nu putem nega că a fost o realitate

Ilie Bolojan, premierul României: Mă refer la concedii medicale care sunt date pe ochi frumoși. Din păcate, nu putem nega că a fost o realitate. Asta înseamnă pierderi atât pentru sistemul de stat, pierderi pentru companiile unde lucrează acești oameni.

Certificatele din aceste zone arată că anumite lucruri nu se încadrează într-o anumită statistică - localități unde numărul de cetățeni care beneficiază de aceste drepturi de handicap iese din orice pondere a populației.

Undeva în județul Mehedinți era un birou vamal în care din 11 vameși, nouă erau cu certificate de handicap. Un aspect care invalidează statistic.

În afara cazurilor obiective, abuzarea unui sistem creează mari nedreptăți față de cei care sunt într-adevăr cu probleme grave de sănătate. Poate nu sunt ajutați cât ar trebui să fie ajutați.

În același timp, creează dezechilibre mari în economie, cheltuieli pentru stat, o lipsă a forței de muncă și o inechitate socială. Aceste lucruri trebuie corectate, inclusiv prin controale care trebuie făcute. Nu se poate altfel.

Bolojan: O pensie cu care astăzi se iese în magistratură în medie este aproape 5.000 de euro astăzi

Șeful Executivului a menționat că este nevoie ca în cazul magistraților să fie crescută vârsta de pensionare spre cea standard și a explicat că este nevoie și de o perioadă de tranziție, pentru a fi diminuate inechitățile.

Ilie Bolojan, premierul României: Trebuie să creștem vârsta de pensionare către vârsta standard, să eliminăm cât mai multe posibilități de pensionare rapidă, pensionare anticipată, să reducem portițele prin care prin diferite tehnici, certificate medicale care te duc într-o zonă de pensii de invaliditate care nu este acoperită de o boală sau de indemnizație de handicap.

Avem peste 950.000 de cetățeni români care beneficiază de indemnizații de handicap, ceea ce este o pondere destul de mare din populația activă.”

Întrebat dacă există și o zonă gri, Bolojan a afirmat că este nevoie de probe pentru a susține acest lucru.

Ilie Bolojan, premierul României: Cred că există multe situații, dar astea trebuie probate. Nu îmi place să vin să arunc cu date care nu sunt acoperite de realitate - în care documentele medicale nu corespund întru totul realității.

Asta este un aspect care nu poate fi contestat - creșterea vârstei de pensionare. Aici discuția a fost în cât timp se trece de la actuala situație, la vârsta nouă.

„Cu cât această perioadă de tranziție este mai scurtă, cu atât corecția este mai rapidă”

Ilie Bolojan, premierul României: Aici a fost vorba despre o perioadă de tranziție. Cu cât această perioadă de tranziție este mai scurtă, cu atât corecția este mai rapidă. Introducând anumite inechități, pentru că unii se pensionează la o anumită vârstă, alții accelerat la o vârstă mult mai mare, cu cât este mai lungă, cu atât efectele de corecție se fac pe o perioadă mai lungă, dar în același timp, tensiunile în sistem - comparația între la ce vârstă iese unul sau altul - ar fi mai scăzută.

A doua problemă este cuantumul pensiei, raport la ultimul salariu net. În proiectul pe care-l am susținut, cred că este o propunere corectă, comparând datele din Europa.

Gândiți-vă că astăzi, fiind 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu, practic pensia este cât ultimul salariu, ceea ce este anormal, orice s-ar spune legat de sistemul de contributivitate pe care-l parcurg cea mai mare parte din români, legat de o anumită echitate, de diferențe între pensia din magistratură și pensia medie din România, de suporatabilitate socială, de o minimă echitate. Pe acest aspect, nu s-a căzut, de exemplu de acord.

Întrebat care a fost soluția prezentată de magistrați, premierul a afimrat că nu vrea să intre într-o „zonă de escaladare”.

Ilie Bolojan, premierul României: „Am convenit ca să nu facem declarații ca să se ducă într-o zonă care să potențeze lucrurile. În afară de a descrie lucrurile sistemice, nu doresc să intru într-o zonă de escaladare”

Bolojan: O pensie cu care astăzi se iese în magistratură în medie este aproape 5.000 de euro astăzi. O pensie medie în România este 550-600 de euro

Ilie Bolojan, premierul României: Un lucru legat de valoarea pensiilor este cât se poate de cert. O pensie cu care astăzi se iese în magistratură în medie este aproape 5.000 de euro astăzi. Gândiți-vă că o pensie medie în România este 550-600 de euro. Adică este o diferență foarte mare între pensia medie și pensia din magistratură. Aceste lucruri că ne place, că nu ne place, trebuie să fie corectate. E o problemă de a avea un sistem echitabil cât de cât, dar să ai și un sistem care poate să stea în picioare în anii următori.

Dacă s-ar aplica, ceea ce am propus, o pensie ar fi 70% din ultimul salariu, ar fi aproximativ 3.500 de euro net

Întrebat cât la cât s-ar ridica o pensie medie în magistratură, în baza propunerilor înaintate de Guvern, Bolojan a explicat că aceasta ar fi aproape 3.500 de euro.

Ilie Bolojan, premierul României: Dacă s-ar aplica, ceea ce am propus, ar fi 70% din ultimul salariu, ar fi aproximativ 3.500 de euro net, la care se aplică CASS-ul de 10% care se aplică la toți cei care au pensii mai mari de 3.000 de lei prin acea diferență. Asta ar însemna că ar mai scădea încă 300 de euro, deci ar fi 3.200 de euro net pe lună, ceea ce putem discuta dacă este o pensie potrivită pentru viziunea unui magistrat.

Este o pensie pe care foarte puțini români o încasează, după o viață de muncă de 35-40 de ani. Se bazează pe contributivitate. La ceea este este astăzi în România este o pensie care ai o bătrânețe decentă.

Ilie Bolojan, despre pensiile speciale: Vârsta de pensionare prea rapidă nu mai poate fi suportată

Ilie Bolojan a vorbit despre legătura dintre banii din PNRR și reforma pensiilor speciale. Premierul a subliniat că România nu mai poate susține „nici din punct de vedere al sustenabilității, nici din punct de vedere al unei justiții sociale o pensionare care să fie între 48 și 50 de ani.”

Șeful Executivului a dat de asemenea detalii despre medierea de la Palatul Cotroceni dintre magistrați și coaliție.

Ilie Bolojan, premierul României: Fiecare ne-am spus punctele de vedere, dar nu am ajuns la o soluție care să fie agreată de ambele părți. Nici nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la o formulă în care să ajungem la un numitor comun.

Sunt două aspecte importante care nu țin de viziune unei persoane, ci țin de niște realități care nu pot fi contestate. Nu mai putem să susținem și nu mai putem suporta nici din punct de vedere al sustenabilității, nici din punct de vedere al unei justiții sociale o pensionare care să fie între 48 și 50 de ani. Deci, vârsta de pensionare prea rapidă nu mai poate fi suportată. Acesta este o realitate pe care nu o putem contesta.

Ilie Bolojan: România este pe penultimul loc din Europa ca număr de locuitori din populația activă care sunt implicați în economie.

Ilie Bolojan, premierul României: Vă rog să vă gândiți că astăzi în România, românii care au între 55 de ani și 64 de ani, cei care ar trebui să fie într-o proporție foarte importantă într-o activitate economică, doar 53% dintre ei sunt prinși într-o activitate economică.

Țara noastră este pe penultimul loc din Europa ca număr de locuitori din populația activă care sunt implicați în economie. Doar Italia este în spatele nostru. Prin urmare, dacă vrem să avem mai mulți bani la bugetul de stat pentru sănătate, educație, investiții, acești bani nu pot fi colectați decât de la oamenii care lucrează în România, nu de la cei care nu lucrează.

„Trebuie să luăm măsuri pentru a avea mai mulți oameni în economie”

Ilie Bolojan, premierul României: Dacă vrem să avem un sistem de sănătate care să se bazeze pe niște contribuții sociale care să fie stabil, dacă vrem să punem economia pe baze sănătoase, trebuie să avem mai mulți oameni în economie. Nu avem altă posibilitate.

Aici nu mai e loc de întors. Prin urmare, indiferent de cine este la guvernare astăzi sau mâine, trebuie să luăm măsuri pentru a avea mai mulți oameni în economie și faptul că în acest interval avem doar jumătate în economie, înseamnă că trebuie să facem tot ceea ce țin de noi să eliminăm posibilitățile prin care oamenii nu mai stau în economie pentru că nu este suportabil. Cineva lucrează pentru ei.