Președintele Nicușor Dan a prezentat miercuri Strategia de Apărare pe care vrea să o adopte Parlamentul și să fie valabilă pe următorii cinci ani. Ce vrea să facă Nicușor Dan? Să securizeze granițele și să reînvie binomul Parchet-SRI.
Combaterea corupției, cu serviciile de informații
A doua propunere dă fiori reci și corupților și oamenilor de bună credință. Intenția de colaborare între servicii și procurori reamintește de protocoale secrete prin care ofițerii de informații s-ar fi implicat în anchete, deși nu au competență în faza de urmărire penală. CCR a decis, în urmă cu mai mulți ani, că Serviciul Român de Informații nu poate participa în anchetele penale.
Binomul, rămas așa în conștiința publică în perioada Coldea-Kovesi, vrea să fie reinventat acum de Nicușor Dan. Mai exact, să-i lase pe ofițerii operativi din servicii să construiască un caz care arată un fenomen infracțional, apoi să-l pună pe masa procurorului și magistratul să urmeze pașii legali prin care începe să fie ascultat telefonul, urmărit suspectul și să-și facă dosarul.
Președintele Nicușor Dan nu vorbește, însă, despre metode de control în strategia lui. Poate reveni cu mai multe detalii, căci le-a promis. Cum a promis și că va numi șefi de servicii secrete, dar tot el recunoaște că, de la ultima conferință de presă și până în prezent, nu s-a mai aplecat asupra subiectului.
La capitolul „obiective naționale de securitate” apare combaterea corupției, care reprezintă „o vulnerabilitate profundă a statului de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea instituțiilor. Strategia propune „limitarea drastică a fenomenului corupției prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv a serviciilor de informații”. Este totuși un pas înainte, față de strategia din 2020-2024, care vorbea doar despre „dificultăţile de ordin economic, perpetuarea economiei subterane şi a corupţiei”.
Independența solidară sau cum să fim noi pe picioarele noastre
De asemenea, strategia propusă de președinția României - „independența solidară”. Doi termeni aparent contradictorii, prin care România vizează o nouă poziționare regională, prin proiecția puterii economice a țării, dar fără să lase deoparte partenerii strategici.
Argumentul este că „România se prezintă azi ca o țară mai sigură pe sine”, care „se găsește în pragul maturității naționale și statale depline, pregătită potențial să își soluționeze vulnerabilitățile și să utilizeze optim oportunitățile naturale și istorice de care dispune”. Tehnic, conceptul de independență solidară – prevăzut în proiectul de strategie- „este rezultatul câtorva procese obiective: creșterea puternică a economiei naționale, inclusiv a capacității ei de a se proiecta investițional în afara frontierelor; acumularea de către aparatul diplomatic, precum și de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională a unei experiențe semnificative, inclusiv în teatre de conflict; sporirea calitativă a așteptărilor și a exigențelor românilor, care cer din ce în ce mai sonor instituțiilor publice și macrosistemelor critice performanțe compatibile cu un stat modern și dezvoltat”.
Ceea ce ne duce la scenariul prin care rușii ar fi la gurile Dunării și ar ataca suveranitatea Republicii Moldova. Chestiune la care mulți experți s-au gândit, dar care este pentru prima dată spusă cu subiect și predicat de președinte la capitolul Provocări de securitate.
Rusia, principala amenințare la adresa securității naționale
„Moscova este responsabilă de perpetuarea instabilității în regiune și pe întregul continent european”, se arată în proiectul Strategiei 2025-2030. „Este de așteptat ca Federația Rusă să intensifice acțiunile hibride desfășurate direct și prin interpuși împotriva unor state membre NATO, inclusiv împotriva României, la limita aplicării Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. De asemenea, utilizând tot mai mult noile tehnologii, ar putea recurge la: activități cibernetice ostile, acte de sabotaj, operațiuni informaționale și acțiuni avansate de manipulare - menite să altereze percepțiile asupra realității, să discrediteze autoritățile române și să afecteze procesele de luare a deciziilor de nivel strategic”
La capitolul amenințări la adresa securității naționale apare „o eventuală extindere a conflictului militar din Ucraina către zone din proximitatea țării noastre ar reprezenta o amenințare majoră la adresa securității României”.
Documentul menționează că proiecțiile pentru următorii cinci ani indică un grad crescut de impredictibilitate a mediului geopolitic, în care „ordinea internațională din trecut este modificată radical, așadar „ creșterea tensiunii în plan militar, generată de escaladarea atacurilor Federației Ruse împotriva Ucrainei și multiplicarea provocărilor sale împotriva statelor occidentale prezintă un risc imediat pentru România și Europa, în timp ce interacțiunea dintre SUA, China, Rusia și UE este determinantă pentru conturarea pe termen lung a unui nou echilibru global. Acest climat geopolitic prezintă riscuri pentru România atât în domeniul securității, cât și în cel economic și comercial.”
De ce trebuie să sprijinim, în continuare, Ucraina? „Nu vrem să fim vecini cu rușii”
Continuarea invaziei militare a Federației Ruse și anexarea de noi teritorii în Ucraina sporesc considerabil riscurile și amenințările la adresa securității României, arată documentul care prezintă scenariul în care Ucraina ar pierde războiul: „O eventuală graniță pe Dunăre cu Federația Rusă ar fi o amenințare directă la adresa securității noastre și ar deschide calea unor evoluții impredictibile, cu efect potențial inclusiv asupra independenței și suveranității Republicii Moldova”.
Prin acest argument, strategia arată că este nevoie ca Ucraina să fie sprijinită: „O Ucraină independentă, suverană, un bun vecin integrat în structurile europene, cu instituții democratice puternice este în interesul securității noastre, fapt ce justifică eforturile multiple făcute de România pentru susținerea Ucrainei în războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă”.
Ne bazăm strategia de apărare pe Statele Unite
Statele Unite devin „pilon de neînlocuit”, adică, ne bazăm pe americani. Strategia nu doar că întărește importanța parteneriatului strategic, dar invită la o reflecție asupra securității românești în lipsa prezenței militare a SUA în România. Aici ar merita menționat că după prezentarea strategiei, Nicușor Dan i-a scris lui Trump pe X că a vorbit despre importanța consolidării relațiilor româno-americane și că îi mulțumește că a vorbit frumos despre noi.
Tot Dan spune, însă, că poartă negocieri cu alte state UE pentru a suplini lipsa militarilor americani. Jumătate dintre ei nu vor mai face rotația în România.
Amenințare: Radicalizarea discursurilor și ideologiilor politice
La capitolul „amenințări”, apare în premieră „radicalizarea, la nivel european, a discursurilor și ideologiilor politice, ascensiunea populismului și a extremismului, polarizarea societăților prin provocări majore pentru securitatea europeană și a României, amplifică tensiunile sociale, erodează consensul politic și crește riscul de expunere la influențe externe ostile”.
În plus, sunt considerate „tendințe maligne” și populismul, creșterea curentelor anti-UE, sau presiuni ale statului de drept, incluse în primul punct la categoria „riscuri și amenințări”: „Tendințele de populism, curentele anti-europene și anti-UE, polarizarea politică și presiunile asupra statului de drept în unele state membre UE pot contribui la fragmentarea proiectului european și la diminuarea capacității Uniunii de a acționa coerent ca actor strategic. Gestionarea acestor tendințe maligne nu trebuie să inhibe dezbaterile oneste în rândul societății civile și ale clasei politice.”
Nicușor Dan vorbește despre faptul că alegerile prezidențiale au fost dramatice și pentru el și pentru români, dar despre dosarul Georgescu și măsuri care să oprească vicierea alegerilor promite că va vorbi cu altă ocazie.
România vrea să devină nr.3 după Germania și Polonia, sau cea mai mare putere în Europa de Sud-Est
„Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” are și ambiția de a semnala o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României. După consolidarea rolului de membru al NATO și al UE și după accederea proximă la OCDE, România trebuie să își propună extinderea influenței sale în regiunea de interes imediat și proiectarea mai fermă a intereselor românești pe plan internațional. Statutul României în ordinea regională și internațională trebuie să reflecte dimensiunile sale teritoriale, demografice și economice, inclusiv sub aspectul resurselor naturale, precum și poziția sa geostrategică. În secvența istorică următoare, România are vocația să își asume o poziție de jucător geopolitic la nivelul capacităților reale ale țării, deopotrivă considerabile și neglijate. Țara noastră are argumente să se proiecteze pe termen mediu drept principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere la est de Germania, după Polonia.
Strategia, în forma propusă de președinție, este pusă în transparență și poate suferi modificări. Pe 24 noiembrie, va fi prezentată în CSAT, pentru obținerea ultimului aviz necesar. În cele din urmă, ultimul cuvânt îl are Parlamentul, care va vota strategia de apărare a României pentru următorii cinci ani.
