Pentru că nu întrevede vreo soluție rapidă în războiul din Iran, Donald Trump ar lua în considerare să-i pună capăt fără a redeschide strâmtoarea Ormuz. Aceasta ar fi dorința președintelui american, pe care acesta le-a transmis-o consilierilor săi, potrivit unor oficiali americani citați de publicația Wall Street Journal.
Iar reprezentanții administrației americane consideră că „redeschiderea forțată” a acestei căi navigabile ar însemna prelungirea misiunii militare, ceea ce ar prelungi și controlul ferm al Teheranului asupra strâmtorii. Această decizie ar amâna pentru o dată ulterioară o operațiune complexă de redeschidere a Stmtorii Ormuz, consideră administrația prezidențială, având în vedere că termenul inițial estimat de Trump era de 4-6 săptămâni.
Donald Trump ar vrea să încheie războiul din Iran fără deblocarea Strâmtorii Ormuz
Astfel, Trump ar fi decis că SUA ar trebui să-și atingă obiectivele principale de a paraliza marina iraniană și stocurile sale de rachete și de a reduce ostilitățile actuale, exercitând în același timp presiuni diplomatice asupra Teheranului pentru a relua fluxul liber al comerțului.
Însă, dacă acest demers eșuează, Washingtonul ar urma să facă presiuni asupra aliaților din Europa și din Golf pentru ca aceștia să preia inițiativa în ceea ce privește redeschiderea strâmtorii, după cum au declarat oficialii menționați.
Până atunci, Trump ar fi decis să se concentreze pe distrugerea capacităților de rachete și a flotei iraniene, înainte de presiunile diplomatice pentru redeschiderea strâmtorii.
Teheranul a blocat mare parte din această rută navigabilă, pe unde circulă în jur de 20% din petrolul mondial, în semn de represalii la atacurile americano-israeliene, ceea ce a determinat creșterea prețurilor la energie la nivel mondial.
Cu o zi înainte, Trump a vorbit despre „progrese semnificative” înregistrate în negocierile pentru un acord care să pună capăt războiului, dar a avertizat că, dacă nu se ajunge la un acord și Strâmtoarea Ormuz nu este „deschisă imediat pentru trafic”, atunci SUA vor trece la „distrugerea și anihilarea completă a tuturor centralelor electrice, a sondelor de petrol și a insulei Kharg și, eventual, a tuturor stațiilor de desalinizare", despre care el spune cle-ar fi „menajat intenționat până acum.”
Între timp, americanii au desfășurat mii de soldați în Orientul Mijlociu, în vederea unei posibile operații militare terestre.
În plus, lanțul decizional din interiorul Iranului ar fi afectat de asasinarea mai multor lideri, ceea ce complică negocierile. Iar asta pentru că negociatorii iranieni „ar putea avea puține informații” despre ce este dispus să accepte guvernul. Pe de altă parte, atacurile asupra liderilor au afectat și capacitatea acestei conduceri de a coordona represalii de amploare, după cum se arată într-un raport care citează surse anonime familiarizate cu evaluările serviciilor de informații americane și occidentale. Oficialii americani au declarat, pentru The Times, că aceste asasinate au dus la consolidarea poziției aripii radicale din cadrul Gărzii Revoluționare Islamice.
Această informație a apărut după ce Trump a confirmat că persoana cu care SUA purtau discuții era, de fapt, președintele parlamentului iranian de orientare radicală, Mohammad Bagher Ghalibaf. Anterior, el declarase că SUA negociau cu o conducere „nouă și mai rezonabilă” a Iranului.
