Corespondență de la Bruxelles. Instituțiile Uniunii Europene au un rol important în tot ceea ce înseamnă protejarea alegerilor europene care se desfășoară în aceste zile în cele 27 de state membre UE.
Observatorul european al mass-mediei digitale atrage atenția că actori din domeniul dezinformării din interiorul și din afara UE încearcă să submineze integritatea procesului electoral, încrederea în procesele democratice și să divizeze și să polarizeze societățile noastre.
Informațiile false, o problemă pentru democrație
Totodată, Eurobarometrul indică faptul că 81% dintre cetățenii UE sunt de acord că știrile sau informațiile care denaturează realitatea sau sunt false reprezintă o problemă pentru democrație.
În ultimele luni premergătoare alegerilor, au fost detectate numeroase încercări de a induce în eroare alegătorii prin intermediul unor informații manipulate.
Exemple și metode de dezinformare:
- informații false despre modalitățile de vot
- metode de descurajare a cetățenilor să voteze
- încercări de a provoace diviziune și polarizare înainte de vot prin deturnarea unor subiecte importante sau controversate
- inundarea spațiului informațional cu o abundență de informații false și înșelătoare pentru a deturna dezbaterea publică
- politici europene sunt adesea ținte ale dezinformării. Câteva exemple: sprijinul pentru Ucraina, Pactul verde european și migrația.
- rețele de conturi false, precum și canale mass-media false sau care fură identitatea unor canale existente pentru a manipula mediul informațional.
Cum combate UE dezinformarea
Conform Parlamentului European, răspunsul cuprinzător al UE în fața dezinformării se axează pe următoarele elemente:
- Elaborarea de politici de consolidare a democrațiilor europene, ce îngreunează utilizarea abuzivă a platformelor online de către actori din domeniul dezinformării, și de protejare a jurnaliștilor și a pluralismul mass-mediei.
- informarea corectă despre dezinformare
- consolidarea rezilienței societății în fața dezinformării prin alfabetizarea mediatică și verificarea veridicității informațiilor
- cooperarea cu alte instituții, autorități naționale sau părți terțe.
Pentru a combate dezinformarea și manipularea, au fost adoptate Actul privind serviciile digitale, Actul privind inteligența artificială și Actul privind transparența și direcționarea publicității politice.
Ce prevede Actul privind serviciile digitale
Actul privind serviciile digitale cere platformelor să evalueze și să reducă riscurile legate de procesele electorale, cum ar fi dezinformarea, inclusiv prin conținut generat de inteligența artificială. Este deja în vigoare și este pus în aplicare de Comisie în ceea ce privește așa-numitele „platforme online foarte mari” (și anume, cele care au cel puțin 45 de milioane de utilizatori din UE sau 10% din populația UE).
Comisia a inițiat deja proceduri împotriva companiilor X și Meta – atât pentru Instagram, cât și pentru Facebook – legate de posibile încălcări ale actului privind serviciile digitale legate de integritatea alegerilor.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
