Calendarul alegerilor din România din 2024 a fost definitivat după săptămâni de negocieri între PSD și PNL. După organizarea alegerilor locale și europarlamentare pe 9 iulie, Coaliția a ajuns la un numitor comun și pentru organizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare.
Data alegerilor prezidențiale a fost cea mai disputată, inițial cele două tururi fiind programate pentru luna septembrie, însă au existat neînțelegeri între cele două partide. PNL a dorit mutarea datei alegerilor prezidențiale mai târziu.
Pe 4 iulie, cele două partide au ajuns la un consens.
Reacțiile PSD și PNL privind datele alegerilor
În direct la Euronews România, atât cei din PNL, cât și cei din PSD și-au spus opinia după ce au căzut de acord.
Daniel Fenechiu, senator PNL: "Una peste alta, observăm că weekendul cu 1 decembrie este unul scurt, 30 noiembrie e sâmbătă, 1 decembrie este duminică și probabil că majoritatea românilor nu vor pleca.
Pe de altă parte, cred că este o problemă care ține de fiecare organizație, de fiecare lider cum reușește să mobilizeze electoratul care susține partidul respectiv să vină la vot.
Eu cred că domnul Ciucă are toate datele necesare și aici mă refer la echilibru, onoare, responsabilitate, experiență și credibilitate. Din punctul acesta de vedere, eu nu am niciun dubiu că domnul Ciucă va intra în turul 2 și va câștiga și va fi președintele României.
Noi nu am avut o miză electorală cu mutarea candidatului, pentru că, din punct de vedere politic, scorul PNL ne asigură prezența candidatului nostru în turul 2, în orice ipoteză. Faptul că există speculații, că se fac sondaje aruncate pe piață, ne strează mai puțin, pentru că noi știm foarte bine care este forța organizațiilor PNL și știm voturile de care dispunem.
Deci nu am avut o miză cu data alegerilor din altă perspectivă decât din perspectiva faptului că era extrem de complicat să faci campanie în august, exista și problema cu școlile, dar principala miză era campania din august, când românii sunt în vacanță sau se gândesc la vacanță. Am fi avut două luni care sunt dedicate vacanței, august și jumătatea lunii septembrie, alocate campaniei alectorale, care ar fi generat o reacție de respingere la români."
Gabriel Zetea, vicepreședinte PSD: "Nu se pune problema de a fi sau nu mulțumit. Nemulțumirea lui Marcel Ciolacu, în ultimele săptămâni, a fost legată de nerespectarea calendarului electoral deja anunțat la începutul acestui an. Dar termenele pentru alegeri, care au fost stabilite în urma consultării Guvernului cu celelalte partide din opoziție, sunt absolut normale. Vorbim despre date tradiționale legate de alegerile prezidențiale, cât și prentru cele parlamentare.
E foarte important că și cerința transmisă în spațiul public de către partidele de opoziție, de a nu mai avea alegeri comasate, a fost acceptată. Cel mai bun lucru este, în sfârșit, că s-a încheiat această dispută care nu cred că interesează românii, în mod special, care e data când partidele cheamă oamenii la vot. Era mai mult o dispută între partidele politice, iar acest lucru a acaparat mult prea mutl timp agenda publică cu discuții contondente. Bine că s-au terminat, avem, în sfârșit, un calendar electoral agreat de marea majoritate a românilor și a partidelor politice.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România. Pentru prima oară, toate cele patru rânduri de alegeri au picat în același an. Alegerile locale și europarlamentare au avut deja loc, pe data de 9 iunie. Când sunt organizate alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale:
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 24 noiembrie 2024 - alegeri prezidențiale, primul tur
- 1 decembrie 2024 - alegeri parlamentare;
- 8 decembrie 2024 -alegeri prezidențiale, al doilea tur.
Alegerile locale, cele europarlamentare și cele parlamentare sunt organizate în România într-un singur tur.
Alegerile prezidențiale sunt organizate în două tururi, dacă niciunul dintre candidați nu obține 50%+1 din numătorul total de voturi valabil exprimate.
Alegerile locale și cele parlamentare se organizează o dată la patru ani, în timp ce scrutinele pentru alegerea europarlamentarilor și președintelui României au loc din cinci în cinci ani.
Alegeri prezidențiale 2024 - 24 noiembrie și 8 decembrie
La alegerile prezidențiale 2024, cetățenii votează noul președinte al României, ales pentru un mandat de cinci ani. Primul tur ar avea loc pe 24 noiembrie, în timp ce al doilea tur este programat pe 8 decembrie. Va fi primul scrutin prezidențial organizat în același an cu alegerile locale și parlamentare, din 2004 până în prezent.
Potrivit Constituției, preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea prevederilor legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Șeful statului are atribuții în domenii cheie, precum apărarea, securitatea națională, politica externă și numirea unor oficiali guvernamentali.
Alegeri parlamentare 2024 - Când votăm noul parlament
Alegerile parlamentare sunt programate să aibă loc pe 1 decembrie și reprezintă modalitatea prin care cetățenii români cu drept de vot își aleg reprezentanții în Parlamentul României.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Este format din Camera Deputaţilor şi Senat și are rolul de a adopta legi, de a aproba bugetul de stat, de a controla activitatea Guvernului și a de ratifica tratatele internaționale.
La alegerile parlamentare vor fi aleși membrii Camerei Deputaților și ai Senatului, pentru un mandat de patru ani. Mai exact, vor fi votați 330 de deputați și 136 de senatori.
Pentru ca un partid politic să intre în Parlament, trebuie să treacă pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate la nivel național.
Cât ne costă cele patru runde de alegeri
Aproape 4 miliarde de lei costă cele patru tipuri de alegeri din acest an, potrivit estimărilor făcute de Ministerul de Finanțe. Prima rundă electorală este cea mai scumpă, având în vedere că pe 9 iunie ne alegem atât reprezentanții locali, cât și europarlamentarii.
Comasarea celor două scrutinuri nu aduce aproape nicio economie la buget. Singura cheltuială care se restrânge este cea pentru echipajele de poliție și jandarmerie, care nu mai trebuie dublate.
Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului: ”Executivul a alocat 1 miliard 560 de milioane pentru organizarea și desfășurarea acestor scrutinuri multiple din 9 iunie. Cât au costat alegerile? Va trebui să așteptăm să treacă data pentru a avea raportarea exactă a acestor costuri.”
Potrivit calculelor realizate de Expert Forum, în 2019 și 2020, statul a plătit, în total, 1,7 miliarde de lei pentru toate cele patru tipuri de alegeri. Din această sumă, peste un miliard a reprezentat fondurile pentru personalul care a lucrat în secțiile de vot.
Chiar dacă punem la socoteală inflația, care a atins niveluri record în ultimii doi ani, în 2024 vom plăti de două ori mai mult pentru organizarea alegerilor. Totuși, anul acesta a apărut o nouă cheltuială: și forțele de ordine care asigură paza în ziua alegerilor vor primi indemnizație: 250 de lei brut pe zi.
Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din orașele mari, precum și președintele Biroului Electoral Central vor primi aproape 400 de lei pentru activitatea din ziua alegerilor. Membrii birourilor electorale din aceste orașe vor fi plătiți cu 150 de lei mai puțin, în timp ce președinții birourilor electorale de circumscripție comunală vor fi plătiți cu 324 de lei pe zi de activitate.
Membrii din secțiile mici de vot vor primi 162 de lei pe zi. Indemnizații mai mari vor avea cei care lucrează în secțiile de vot din străinătate. 730 de lei pe zi vor fi plătiți preşedinţii secţiilor de votare din străinătate din diaspora, iar 660 de lei vor primi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.
Pe lângă costurile statului cu organizarea secțiilor de votare, alegerile presupun cheltuieli și în timpul campaniei electorale, cheltuieli susținute de partide. Vorbim tot de bani publici, pentru că partidele primesc subvenții, iar în ultimii trei ani au tot strâns bani pentru super anul electoral 2024. Partidele politice din România au primit în ultimii trei ani peste 700 de milioane de lei de la bugetul de stat.
