Tinerii ar prefera să voteze partidele AUR și SENS, ceea ce reflectă o „polarizare foarte puternică” raportat la electoratul format din seniori care s-ar îndrepta spre PSD, dar și partidul condus de George Simion. O explicație este că tinerii rezonează „la mesaje antisistem, la formule politice protestatare, contestatare”, a declarat sociologul Remus Ștefureac, director și fondator INSCOP Research, la Euronews România.
De asemenea, Radu Carp, profesor de științe politice, a explicat că în rândul tinerilor „există o foarte mare frustrare față de fenomenul politic în general”. „Asta se vede și în Franța și în Germania și în Olanda. Se vede practic în toată Europa”, a afirmat Carp.
În emisiunea „Vocile care contează”, Remus Ștefureac a analizat rezultatele celui mai recent sondaj realizat de Inscop Research.
- 34% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani votează AUR, 16% votează cu partidul SENS, care nu a prins pragul parlamentar de 5%, așa că nu a intrat în Parlament, din moment ce a obținut 2,99% la alegerile din noiembrie 2024. A treia preferință a tinerilor de 18-29 de ani este USR, cu 14%, iar pe locul 4 este PNL, cu 13%.
Sociolog: Observăm o polarizare foarte puternică între intenția de vot a tinerilor și a seniorilor
„Datele ne arată o chestiune destul de clară. Dacă la nivel național, intenția de vot a AUR a ajuns la 38%, în ușoară scădere, dar aproape de procentul de 40%, dublu față de următorul clasat. E firesc ca pe segmente socio-demografice scorul AUR să fie foarte mare, dar el variază de la categorie la categorie socio-demografică. Scorul cel mai mare este în rândul celor cu vârsta între 30 și 45 de ani.
În zona publicului foarte tânăr, observăm o polarizare foarte puternică între intenția de vot a tinerilor, celor cu vârste între 18 și 29 de ani, și intenția de vot a celor cu vârsta de peste 60 de ani, seniorii.
Polarizarea arată în felul următor: vreo două treimi, 65% din voturile tinerilor merg spre AUR, SENS și USR, adică partide foarte noi sau noi”, a declarat directorul INSCOP Research.
Clasarea SENS, o surpriză. „Tinerii sunt poate sunt mai vulnerabili la formule populiste uneori”
„Aici este o surpriză, clasarea SENS, un partid neparlamentar atât de sus. Explicația este destul de simplă. La toate celelalte categorii, SENS practic nu există. Acest partid nu generează interacțiune.
Dacă ne ducem la cealaltă categorie, de peste 60 de ani, vedem că două-treimi, 64-65% dintre voturi merg înspre PSD și înspre AUR.
Tinerii rezonează mai firesc la mesaje antisistem, la formule politice protestatare, contestatare. Poate sunt mai vulnerabili la formule populiste uneori”, a afirmat Ștefureac, la Euronews România.
Cum arată profilul alegătorilor PSD
„Vârstnicii, în schimb, au o proiecție care mai degrabă favorizează protecția socială, stabilitatea. În plus, în această categorie, PSD își păstrează nu același avans pe care l-ar fi avut în urmă cu cinci ani, dar oricum PSD își păstrează bazinul principal.
Dacă mă uit la toate datele, ci și voturi efective obținute de PSD în ultimii 10 ani, spre 70% din baza electorală a PSD este formată din persoane cu vârsta de peste 60 de ani. Acolo a rămas un tip de loialitate față de acest partid”, a mai spus sociologul.
De ce sunt tinerii atrași de extremă
De asemenea, Radu Carp, profesor de Științe Politice, a explicat de ce tinerii sunt atrași de partidele extremiste.
„Știam că partidele extremiste prind la tineri. Asta e o axiomă. AUR este un partid extremist de dreapta. SENS este un partid la extrema stângă. Nu e un partid de stânga, nu este un partid social-democrat. Nu e nici un partid progresist, adică social-liberal care să încerce să combine ambele elemente. Este un partid situat la extrema stângă a eșicherului politic.
De ce sunt tinerii atrași de extremă? Pentru că există o foarte mare frustrare față de fenomenul politic în general. Asta se vede și în Franța și în Germania și în Olanda. Se vede practic în toată Europa. Ar trebui să gândim la nivel european”, a afirmat profesorul universitar.
Radu Carp a evidențiat că „unele sunt motivele care îi determină pe tineri să voteze partidul Rassemblement National în Franța și alte sunt motivele care îi determină pe tineri să declare că votează AUR în România”.
„O problemă care nu apare în sondaje pentru că tinerii nu vor să mărturisească asta. Problema locativă. Este o mare frustrare legată de problema locativă, la fel și în alte țări din vest. Încă mai avem de investigat de ce tinerii din România declară aceste intenții de vot, situate ambele la extreme”, a mai spus Carp.
De asemenea, Remus Ștefureac a afirmat că partide precum SENS, aduce în discuție subiecte populare în rândul tinerilor, precum „problema sănătății mintale, emoțiile sau anxietate”.
„Un partid precum SENS este destul de racordat la aceste chestiuni. Partidele mari parcă pierd din atenție această problemă care este extrem de acută. La nivelul publicului tânăr, rata de cunoaștere a acestei probleme este foarte ridicată. Este o chestiune cât se poate de serioasă.
Partide precum SENS o detectează și o adresează. Aleargă singuri pe acest culoar”, a mai afirmat sociologul.
„Comunicarea excesivă pe rețelele de socializare generează tipul ăsta de anxietate”
„Comunicarea excesivă pe rețelele de socializare generează tipul ăsta de anxietate. Aceste partide, AUR și SENS, comunică mult mai mult pe aceste rețele sociale, agravând acest fenomen de anxietate, încurajându-l și ținând captiv un tip de electorat.
La SENS lucrurile astea nu sunt vizibile pentru că nu e partid parlamentar. Pare o sectă a celor care admiră anumite practici ecologice, care îl admiră pe Nicu Ștefănuță. E la început. Nu știm cum va evolua..
Nu cred că ar trebui să acordăm un cec în alb partidelor care exploatează tinerii care sunt foarte vulnerabili la aceste rețele sociale”, a concluzionat profesorul Radu Carp.
